Cronologie

Sfârşitul secolului al IV-lea: întemeirea Mănăstirii de către Teodosie cel Mare

962: întemeierea de către Sfântul Atanasie Athonitul a celei dintâi mari chinovii în Sfântul Munte (Mănăstirea Lavra)

972: editarea de către împăratul Ioan Tzimiskis a celui dintâi Tipic aghiorit (aceste Tipicuri, la care se va face referire şi mai jos, nu se ocupă cu rânduiala bisericească, ci cu  problemele legate de statutul Sfântului Munte).

972-985: întemeierea sau refacerea Mănăstirii Vatoped.

1010: menţionarea Mănăstirii Vatoped printre cele mai mari trei mănăstiri ale Sfântului Munte.

începutul secolului al XI-lea: dobândirea celui mai vechi metoc cunoscut al Mănăstirii (Prosforio).

1045: editarea de către împăratul Constantin al IX-lea Monomahul al celui de-al doilea Tipic aghiorit.

1080:  primul privilegiu oferit Mănăstirii printr-un hrisov dat de împăratul Nichifor Votaniat.

secolul al XII-lea: dobândirea metocului Provlaca.

1197: în Mănăstirea Vatoped are loc întâlnirea împăratului Serbiei Stefan Nemania (monahul Simeon)  cu fiul său Sava, monah vatopedin (în lume Ratsko Nemania).

1199: întemeierea Mănăstirii Hilandar de către sfinţii vatopedini Simeon şi Sava.

1205: ocupaţia de scurtă durată a Sfântului Munte de către latini în urma celei de a patra Cruciade.

1287: adăugarea la numele Mănăstirii a titulaturii Împărătească. Egumenul ei semnează ca Egumen al celei dintâi Lavre a Sfântului Munte.

1301: dobândirea de către Vatoped a metocului Sfântul Mamant. Validarea proprietăţii vatopedine din Macedonia hrisov al lui Andronic al II-lea Paleologul.

1307 – 1309: jefuirea Sfântului Munte de către catalani.

mijlocul secolului al XIV-lea: mari donaţii făcute Mănăstirii de către împăratul Ioan al VI-lea Catacuzino.

1346 şi 1348: validarea proprietăţilor şi privilegiilor Mănăstirii de către cneazul sârb Ştefan Duşan care cucerise Sf. Munte.

1356: validarea proprietăţilor şi privilegiilor Mănăstirii de către împăratul Ioan al V-lea Paleologul.

1362: Mănăstirea Vatoped dobândeşte definitiv poziţia a doua în ierarhia mănăstirilor aghiorite.

1362: întoarcerea Sfântului Munte sub stăpânirea bizantină.

1383-1403: prima cucerire otomană a Sfântului Munte.

1406: editarea de către Manuil al II-lea Paleologul a celui de al treilea Tipic.

1424: începutul stăpânirii otomane în Sfântul Munte.

1425: recunoaşterea privilegiilor Mănăstirii prin firmanul sultanului Murat al doilea.

1444: vizitarea Vatopedului de către călătorul italian Chiriac Anconiti.

1449: încercarea Mănăstirii de a reveni la sistemul mănăstiresc chinovial.

1489: obştea vatopedină numără 330 de monahi.

1495-96 (7004): construirea limanului Mănăstirii (port, arsana) pe cheltuiala domnitorului român Ştefan cel Mare şi Sfânt.

1505-6: tunderea ca monah a sfântului Maxim numit Grecul (mai târziu luminătorul ruşilor).

1564: a fost zidită biserica Mănăstirii Golia din România. A fost închinată în 1606 Mănăstirii Vatoped.

1569: confiscarea tuturor terenurilor aghiorite de către sultanul Selim al II-lea şi răscumpărarea lor de către mănăstiri.

1574: încercare eşuată de revenire a Mănăstirii la regimul chinovial.

1628: prima mărturie referitoare la Schitul Sfântul Dumitru.

1642 aprox.: Mănăstirea Sfântul Dumitru Mavromolos din Galaţi, România, este închinată Vatopedului.

1653 – 5: transferul unui număr mare de manuscrise care aparţineau Mănăstirii la Moscova de către monahul rus Arsenie Suhanov.

1661: cumpărarea de către Mănăstirea Vatoped a chiliei Xistri (Schitul Sfântul Andrei de mai târziu).

1677: numărul monahilor Mănăstirii ajunge la 350.

1689:  Mănăstirea Mira din România este închinată Vatopedului.

1698: prima mărturie despre existenţa unei biblioteci a Mănăstirii venită din partea călătorului Ioan Comnin.

1744: prima mărturie despre existenţa unei arhive a Mănăstirii, venită din partea călătorului rus Vasilie Barskij.

1748/49: înfiinţarea de către vatopedini a Academiei Athoniada.

1752: redactarea  statutului  Schitului Sfântului Dumitru

1768: înălţarea unui biserici noi la chilia Xistri, închinată Apostolului Andrei.

1783: editarea Tipicului aghiorit de către patriarhul Gavriil al IV-lea.

1785: reconstrucţia actualei trapeze a Mănăstirii pe cheltuiala lui Filotei Schevofilaxul.

1786: mare ajutor economic din partea lui Sofronie de Eirinopoli

1788: realizarea iconostasului de lemn sculptat pe cheltuiala lui Filotei Schevofilaxul

1808: recensământul din acel an menţionează 234 monahi.

1809: încetarea funcţionării Academiei Athoniada.

1821: hotărâre de  transformare a Mănăstirii în chinovie; hotărârea nu se va pune în practică. Izbucnirea şi reprimarea revoluţiei din Macedonia. Jefuirea de către turci a unei părţi din comorile Mănăstirii.

1830: retragerea turcilor din Sfântul Munte.

1837: vizita la Vatoped a  nobilului englez R. Curzon.

1840: descoperirea moaştelor Sfântului Evdochim cel Nou în cimitirul Mănăstirii.

1841-3: furtul unor manuscrise ale Mănăstirii de către Mina Minoidis.

1842: cedarea chiliei Xistri de către Vatoped monahilor ruşi.

1849: proclamarea oficială a chiliei Xistri ca Schit (Schitul Sfântul Andrei).

1859: donaţie din partea lui Anania Vatopedinul către Universitatea Atenei.

1863: confiscarea metoacelor vatopedine din România.

1867: mutarea bibliotecii Mănăstirii în turnul Preasfintei Născătoare.

1870 aprox.: înfiinţarea unei şcoli în Mănăstirea Vatoped.

1900: inaugurarea bisericii centrale a Schitului Sfântului Andrei.

1901: mutarea arhivei Mănăstirii în turnul Preasfintei Născătoare.

1903: numărul monahilor vatopedini ajunge la 966.

1905: cumpărarea de către Mănăstire a metocului Sofular.

1912: eliberarea Sfântului Munte de către armata grecească.

1917: revoluţia din Octombrie. Pierderea metoacelor vatopedine din Rusia.

1922 şi următ.: treptat, Mănăstirea cedează metoacele din Macedonia refugiaţilor (din Asia Mică, după schimbul de populaţie).

1926: votarea regimului juridic (în vigoare şi azi) a Sfântului Munte.

1930: organizarea în Mănăstirea Vatoped a primelor întâlniri ale Comisiei Inter-ortodoxe.

1961: la Vatoped sunt număraţi 127 de monahi.

1990: instalarea unei noi obşti la Vatoped şi adoptarea sistemului chinovial.

1992: descoperirea sfintelor moaşte ale celor trei noi ctitori ai Mănăstirii (Nicolae, Atanasie şi Antonie) în timpul săpăturilor ce au avut loc în biserica centrală.

2001: săpături în vecinătatea bisericii centrale şi descoperirea unei biserici paleocreştine.