Epitaful împăratului Ioan Cantacuzino, circa 1354

Epitaful este unul ce aparține tipului liturgic, este brodat cu sârmă subţire pe o țesătură albastră de mătase, iar în unele puncte broderia este făcută cu mătase de culoarea grâului, portocalie, neagră sau roşie. Cusăturile folosite sunt cele încrucișate,  sau în formă de rădăcină dreaptă și compactă. Ţesătura este împodobită cu trupul lui Hristos mort, acoperit doar cu un brâu, deasupra căruia odihnesc mâinile Sale. La cele patru colțuri ale Epitafului se găsesc patru busturi de îngeri-diaconi care țin ripide. Chipurile îngerilor prezintă noblețea formelor ideale, pe când atitudinea lor subliniază caracterul liturgic al scenei. Execuția îngrijită a modelului se arată mai ales în zonele nude ale formelor – unde se dă impresia de suprafață netedă. Fondul veșmântului este decorat, precum multe dintre broderiile secolelor al XIII-lea și al XIV-lea, cu cruci de diferite dimensiuni, așezate în diverse figuri geometrice sau unite cu frunze de spini. Sub tălpile lui Hristos se găseşte inscripția votivă a epitafului, din care suntem înștiințați de faptul că acesta este donaţia învățatului împărat bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzino către Mănăstirea Vatoped.

Epitaful împăratului Ioan Cantacuzino, circa 1354.

Detaliu - Epitaful împăratului Ioan Cantacuzino, circa 1354.