Introducere în arta broderiei Mănăstirii

Broderia în aur a înflorit în țările Orientului creștin sub puternica influență a Bizanțului. Evoluţia sa artistică a fost paralelă cu aceea a icoanelor și a frescelor, dar a păstrat caracteristicile şi legile ei. Astfel, în lucrările de broderie apare mai intens senzația de decorațiune precisă și de lumină. În muzeul Mănăstirii Vatoped se păstrează un număr mare de lucrări în broderie de aur care îmbogățesc substanţial cunoștințele noastre în legătură cu meșteșugul acestor foarte prețioase podoabe și cu dezvoltarea diverselor ateliere de broderie din secolul al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea. Este vorba, în principal, de donații ale unor înalți laici sau ale unor personalități bisericești, dar și ale unor simpli închinători. Se împart în trei categorii de bază:

• Veșminte liturgice – reprezentând epitafuri de tip liturgic sau istoric și de procovețe (aere).

• Veșminte preoțești – precum feloane, omofoare, epitrahile, epigonate (bedernițe), mânecuțe, brâie și catarame.

• Materiale brodate, cu rol decorativ – pentru împodobirea icoanelor, draperiile unor porți, prapuri.

Detaliu - epitaful împăratului Ioan Cantacuzino, circa 1354.