Anglia Ortodoxă încă de acum 1400 de ani
23 March 2012O echipă de arheologi au descoperit mormântul unei tinere de 16 ani purtând la gât o cruce de aur. Se crede că era o nobilă datorită îmbrăcată în veşminte de preţ şi întinsă pe un pat ornamental. Deocamdată nu se cunosc cauzele morţii tinerei nobile şi nici cine a fost. În urma săpăturilor, cercetătorii au descoperit că a fost înmormântată purtând la gât o cruce de aur, sugerând că ar fi făcut parte din primii britanici creştini.
Mormântul bine păstrat vechi de 1400 de ani a fost descoperit de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, care l-au descris ca fiind „surprinzător”.
Situl funerar din Trumpington Meadows, un sat de lângă Cambridge, indică Evanghelia prinsese deja rădăcini mai devreme de din veacul al VII-lea.
Mormântul datează din perioada imediat următoare trimiterii Sfântului Augustin – un călugăr roman – de către Papa Grigorie cel Mare să convertească pe englezi în anul 595.
Începând cu regiunea Kent, un grup de 40 de misionari au început să propovăduiască Evanghelia treptat în tot pământul britanic, Augustin devenind doi ani mai târziu primul Arhiepiscop de Canterbury. Dar misiunea s-a făcut dezvoltat încet şi treptat, creştinii şi păgânii convieţuind încă o bună perioadă de timp.
Noile descoperiri sugerează existenţa unei perioade de tranziţie între păgânism şi creştinism, de vreme ce tânăra a fost îngropată cu un cuţit şi cu şiraguri de mărgele de sticlă, pentru a fi folosite în viaţa de apoi – o tradiţie păgână a „bunurilor pământeşti” contrară credinţei creştine. Dr. Sam Lewsey, expert în cimitire anglo-saxone, a menţionat că „aceasta este o descoperire foarte rară. Este cel mai uimitor lucru pe care l-am întâlnit”.
„Convertirea la Creştinism a început de la vârf şi s-a transmis mai departe. A fi îngropat în acest fel, cu un asemenea obiect valoros, ne spune că fata era dintr-o familie nobilă sau chiar regală. Acest tip de cruce era în circulaţie în sferele cele mai înalte ale societăţii de atunci” a adăugat el.
Mormântul este unul din cele 13 „morminte – pat” anglo-saxone ce au fost descoperite. Rezervat de obicei femeilor nobile, acestea conţineau un pat din lemn şi metal cu o saltea de paie. Acest fel de morminte au dispărut după secolul al VII-lea.
Crucea de aur de mari dimensiuni a tinerei, presărată cu pietre semipreţioase, a fost datată între anii 650 şi 680 d.Hr.. Crucea a fost, probabil, cusută pe haine în jurul gâtului şi se pare că a fost purtată în viaţa ei de zi cu zi.
Au mai fost descoperite patru morminte la situl respective, celelalte care conţin o persoană de sex necunoscut în vârstă de 20 de ani şi două tinere care nu purtau semne religioase.
Se ridică întrebarea dacă femeia îngropată cu cruce a avut un rol oficial în tânăra biserica creştină.
Cercetătorii vor analiza osemintele pentru a stabili cauza morţii şi alte aspecte ale vieţii şi morţii sale. Alison Dickens, care a condus echipa de arheologi a universităţii la situl arheologic, a spus că a fost „o descoperire cu adevărat surprinzătoare”.
Istorici cred că în secolul al şaptelea viaţa a fost relativ paşnică.
Cei mai mulţi anglo-saxonii erau agricultori, ce trăiau în case de lemn, cultivând grâu şi orz şi crescând oi şi vaci. În această etapă, ei ignorau oraşe romane precum Londra, trăind în aşezări mici de câteva familii.
Durata medie de viaţă era de aproximativ 45 de ani, dar în timp ce mulţi copii se îmbolnăveau, un adult putea trăi până la 60 sau chiar 70 de ani, mai ales dacă au fost nobili sau au trăit viaţa liniştită de mănăstire.
Deşi vikingii au început să jefuiască coasta de vest a Angliei, acest lucru nu i-a îngrijorat pe oamenii din Cambridge, care erau organizaţi în triburi. Secolul următor va fi marcat de alternarea între regii Angliei de Est şi Mercia.
Anglia a fost de fapt re-convertită la creştinism. Romanii încercaseră cu 200 de ani mai înainte, dar nu a rezistat mult şi a fost în mare parte uitată.
De data aceasta s-au implicat regii şi nobilii din secolul al şaptelea. Pentru o nobila, care nu voia să se căsătorească – sau care scăpase dintr-o căsătorie – biserica ar fi fost o alegere potrivită.
Dr. Sam Lewsey consideră că femeia s-ar fi fost doborâtă de tânără de o boală precum ciuma, care ar fi luat viaţa altor trei oameni în acelaşi timp.
Ea a spus: „Aceasta a fost o perioadă paşnică, oamenii erau sănătoşi, fiind bine hrăniţi şi rezonabil de prosperi, unele dintre ei chiar foarte prosperi. Există o concepţie greşită că anglo-saxonii nu ar fi fost prea îndemânateci. “
Deşi nu există mărturii scrise din Evul Mediu, arheologia a arătat că anglo-saxonii îşi confecţionau bijuterii complicate, cum ar fi această cruce şi tezaurul uimitor de la Sutton Hoo din Staffordshire.
Sursa: www.dailymail.co.uk