Bazilică bizantină la mormântul profetului Zaharia

O echipa de arheologi de la Autoritatea Israeliană de Antichităţi a publicat un raport privind rezultatele săpăturilor arheologice efectuate în perioada 2010-2011 pe pantele dealurilor iudaice la Horbat Midraş, incluzând o descoperire revoluţionara a unei biserici din perioada bizantină.

Vedere aeriană a vestigiilor bisericii din perioada bizantină (A. Ganor şi Autoritatea Israeliană de Antichităţi)

În urmă cu aproximativ un an, arheologii au anunţat că au descoperit o biserică despre care aceştia cred că este un memorial conceput pentru a marca mormântul profetului Zaharia.

Acum, echipa descrie descoperirile lor remarcabile într-un raport, publicat în revista Hadashot Arkheologiyot.

Arheologii sugerează că situl pare să fi fost ocupat din perioada persoana sau de la începutul celei elenistice şi a atins apogeul ca o aşezare evreiască din perioada timpurie şi medie romană (primul secol î.Hr. – al doilea secol d.Hr.). Aşezare evreiască a inclus clădiri, peşteri, băi rituale, refugii extinse de acoperire, porumbar, complexe funerare şi instalaţii agricole. Descoperirile arată că acesta a fost distrus în timpul revoltei Bar-Kochba.

„Excavarea a arătat că situl a fost locuit în perioada târzie a  celui doilea Templu”, relatează arheologii conduşi de A. Ganor şi A. Klein. „Aparent aceasta a fost o aşezare evreiască care s-a organizat ea însăşi înainte de acţiunea armatei romane de suprimare a revoltei.”

„După distrugerea aşezării în timpul revoltei Bar-Kochba, locul a rămas pustiu până în secolul al  al patrulea, atunci când mormântul-peşteră a fost instalat pe sit, care credem că a fost nefolosit în mod intenţionat.”

Monumentul funerar într-o cavitate subterană (A. Ganor şi Autoritatea Israeliană de Antichităţi)

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, resturi ale unei structuri bazilicale construită deasupra peşterii: „A fost construită din calcar local, aliniat nord-vest-sud-est, şi a avut pardoseală de mozaic alb. Cioburile, cele mai recente alcătuind un fragment dintr-un Bet Natif, sunt datate până în secolele III – IV d.Hr., şi monede, cea mai recentă din secolul al IV-lea, au fost descoperite sub pardoseala de mozaic. Se pare că structura bazilicală a fost legată de peştera funerară, deşi natura sa nu este foarte clară deoarece săpăturile în zona absidei nu au fost finalizate.”

Echipa a constatat că situl a fost re-ocupat în secolele V-VI de către o mică comunitate creştină, care a construit biserica în partea de nord şi complexe funerare decorate cu cruci.

„În secolul al şaselea a fost construită o biserică în interiorul bazilicii vechi”, a explicat echipa. „Materialele scumpe de construcţie ale Bisericii, inclusiv coloanele de marmură şi pardoselile, arată că în construcţie s-a implicat, probabil, un donator bogat, eventual, Episcopul de Eleutheropolis (Bet Guvrin) sau, eventual, un donator ce a lucrat în colaborare cu episcopul.”

„O biserică construită în interiorul structurii bazilicale a utilizat o parte din zidurile şi coloanele acesteia. Intrarea se făcea din nord-vest printr-un atrium şi un exo-nathex cu uşi foarte mari. Biserica a inclus un naos (5,3×10.6 m), două nave, o absida si doua camere in forma de L, adiacente la absida. Pe culoarele au fost separate de naos prin două rânduri paralele de coloane, fiecare constând din patru coloane. Coloanele au fost sculptate din marmură de import gri deschis şi au avut baze pătrare identice şi a capiteluri corintice.”

Pardoseala din mozaic din absida sud-vestică (stânga) şi mozaicul naosului (A. Ganor şi Autoritatea Israeliană de Antichităţi)

De asemenea, echipa a constatat că toate pardoselile din biserică au fost pavate cu mozaicuri frumoase, colorate: „Reprezentări de animale ies proeminent în secţiunile de mozaic păstrate în naos, absida şi pe amvonul ridicat în faţa absidei (prezbiteriul). Modele geometrice sunt de tipul  mozaicurilor din culoarele. Mozaicurile din absida şi de pe amvon sunt compuse din tesserae (zaruri) mai mici decât cele folosite în altă parte în mozaicuri, cel mai probabil din cauza importanţei lor.”

Absida şi camera bisericii (A. Ganor şi Autoritatea Israeliană de Antichităţi)

Cercetătorii sugerează că cele trei puncte de importanţă rituală, incluzând absida, mormântul de sub biserică si zona de sud a absidei unde ar fi fost plasate moaştele, au fost destinate pentru atragerea de pelerini.

Echipa a descoperit, de asemenea, patru piloni masivi căzuţi, care au fost decoraţi cu o Hristogramă, constând dintr-o cruce cu o buclă în partea superioară a acesteia, care constituie, împreună monograma de litere greceşti chi (X) şi Rho (P) – primele două litere ale numelui Hristos.

„Biserica a continuat să fie folosită după cucerirea musulmană”, au scris cercetătorii. „Într-o etapă ulterioară, stâlpii au fost acoperiţi cu un strat subţire de ipsos alb, care a ascuns crucile. Acest lucru a fost făcut probabil de musulmani care au utilizat, de asemenea, structura bisericească.”

Pilon de piatră decorat cu o cruce (A. Ganor şi Autoritatea Israeliană de Antichităţi)

Această biserică a fost distrusă în cutremurul din anul 749, şi mica aşezare a fost reconstruit de la situl în perioada de Abbasid (opta la nouă din secolul CE). „Nu este clar când şi de ce a fost abandonat situl”, a concluzionat echipa de cercetători.

Sursa: www.sci-news.com