Samoilă Mârza – Fotograful Unirii din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia

Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, Alba – 19 decembrie 1967, Alba Iulia) a fost un fotograf român, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care surprind Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886 – 19 decembrie 1967).

Mârza se naște într-o familie de țărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, moare de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl, Ștefan, se recăsătorește cu o femeie din același sat, Raveca, cu care mai are 6 copii.

Samoilă Mârza a urmat cele șase clase primare la școala poporală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învațat meseria de fotograf.

Izbucnirea primului război mondial din 1914-1918 a determinat întreruperea activităţii fotografului Mârza, fiind mobilizat şi trimis pe front; ca militar în armata austro-ungară, este trimis pe frontul austriac din Galiţia ajungând până la Riga, iar din anul 1916 este mutat pe frontul italian; încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, mai bine de trei ani, Samoilă Mîrza şi-a practicat meserie, fotografiind chipuri de ostaşi de pe front şi aspecte din ororile războiului.

Sfârşitul anului 1918, care a marcat şi terminarea războiului îl găseşte pe Samoilă Mârza la Trieste, de unde împreună cu mulţi soldaţi români ardeleni se îndreaptă spre Viena, unde soseşte la începutul lunii noiembrie 1918 pentru a se întoarce de aici, acasă la Galtiu. La Viena, la 6 noiembrie 1918 reuşeşte să execute trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezenţa generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari.

Viena, 14 noiembrie 1918. Sfințirea drapelului Consiliului Național Român Militar.

Din Viena, împreună cu câteva mii de soldaţi, Samoilă Mârza s-a întors în Transilvania, pe ruta Viena-Zagreb-Belgrad-Timişoara, pentru a participa la adunarea de la Alba Iulia. Ruta Viena-Budapesta-Arad a fost blocată de unguri. Sârbii i-au lăsat să treacă, dar cu condiţia să fie dezarmaţi.

În dimineaţa zilei de 1 decembrie pleacă la Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.

Galtiu, 1 decembrie 1918. Consătenii fotografului, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, fetele purtând fire un busuioc, sunt gata să meargă la Alba Iulia.

A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, purtând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă. Pentru că nu deţinea permis de intrare sau credenţional (mandat scris), Samoilă Mârza nu a fost admis să intre în sala unirii. Fusese angajat totuşi un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat.

În ciuda unei vremi nefavorabile şi dificultăţii utilizării aparatelor, Samoilă Mârza a reuşit să realizeze cinci fotografii la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu. Aceste fotografii sunt singurele, care înfățișează aspecte de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

O mulţime imensă se revărsa spre oraşul unirii. Străzile erau pline de oameni care mergeau pe jos, în căruţe sau călări. Poporul s-a adunat după cetate, pe câmpul de instrucţie, unde, pe la orele 12,00 i s-a adus la cunoştinţă, din parte comitetului naţional, hotărârile unirii.

1 decembrie 1918 – Alba Iulia. Actul Unirii este citit de Iuliu Hossu, în mijlocul mulţimii aflânduse episcopul ortodox Miron Cristea al Caransebeşului.

La începutul anului 1919, a inclus fotografiile într-un album intitulat Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri, fapt menţionat în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Acest album va fi prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versaille. Alte albume au fost trimise personalităţilor marcante ale epocii printre care regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, dr. Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, generalului francez Berthelot şi altor personalităţi politice ale vremii. Această lucrare s-a bucurat de o mare apreciere din parte tuturor. Nicolae Iorga a considerat data primirii acestui album, la 27 aprilie 1919, demnă de a o insera în memoriile lui: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului amator Mârza, înfăţişând ultimele manifestări naţionale de acolo.” Albumul cu fotografiile lui Samoilă Mârza a fost inclus în documentaţia prezentată de delegaţia României la încheierea tratatelor de pace de la Versailles şi Trianon pentru justificare marelui act al Unirii Transilvaniei cu România.

Dar activitatea lui Samoilă Mârza nu se opreşte aici. Cu aparatul său cu “burduf” legat pe portbagajul nelipsitei sale biciclete a participat şi la alte manifestări naţionale din judeţul nostru, precum şi la unele acţiuni similare din Transilvania (ex. A imortalizat vizita regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni; momente de la încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria, din 22 octombrie 1922; a participat la Ţebea în anul 1924 când s-au desfăşurat serbările comemorative privind împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, precum şi în anul 1929 la Alba Iulia la serbările Unirii organizate la împlinirea a 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România, cu acest prilej fiind decorat de către oficialităţi; precum şi la alte evenimente semnificative). Ne-a lăsat portretele unor personalităţi de seamă de pe aceste meleaguri, dar mai ales figuri de oameni din popor în costume naţionale, nunţi, botezuri, petreceri populare ş.a., care sunt adevărate documente etnografice.

În anul 1924, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată după încoronarea din 1922.

În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi. De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza s-a stins din viaţă la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.