Arhimandritul Efrem: Despre Synodiconul Ortodoxiei
14 November 2012
STUDENŢII: Ce este Synodiconul Ortodoxiei care se citeşte în Grecia în mănăstiri şi în catedrale şi dacă n-ar trebui să fie cunoscute[1] aceste lucruri şi în România?
ARHIM. EFREM: Noi, în Duminica Ortodoxiei, facem o litanie şi citim anatemele celor şapte Sinoade Ecumenice. În acelaşi timp, desigur, mărturisim credinţa celor şapte Sinoade Ecumenice. Acesta este lucrul pe care îl facem. Dumneavoastră nu îl faceţi aici?
PR. CONSTANTIN COMAN: Nu.
ARHIM. EFREM: Este bine să-l faceţi. Noi, după apolisul dumnezeieştii Liturghii, facem procesiune în mănăstire cu patru opriri şi rostim anatemele. În acelaşi timp rostim şi credinţa hotărâtă de cele şapte Sinoade Ecumenice, pomenind pe luptătorii pentru dreapta credinţă, începând din timpul Sinoadelor şi ajungând până la Sfântul Grigorie Palama.
STUDENŢII: În legătură cu anatemele celor şapte Sinoade Ecumenice, ce părere are Prea Cuviosul Stareţ despre curentul occidental care câștigă teren şi admite reabilitarea [2] unor eretici aflaţi sub anatema, ca Evagrie şi Origen?
ARHIM. EFREM: Acest curent este dominat de un duh al mândriei şi aceste lucruri sunt promovate de oameni care se cred mai înţelepţi decât Sfinţii Părinţi. În problema dogmelor Bisericii, iubiţii mei, nu trebuie să atingem nici o iotă! Pentru că Biserica, în Sinoadele ei Ecumenice acceptate de trupul Bisericii, se pronunţă infailibil.
[1] Referire la slujba din Duminica Ortodoxiei. Mentalitatea este veche în România: lezând „relaţiile” interconfesionale, această slujbă a fost exclusă din cărţile de cult „din socoteli subţiri”. În Triodul de la Neamţ [1833] deşi se încearcă totuşi o respectare cât mai fidelă a traducerii greceşti, „nimic adăugând sau scăzând, ci întocmai pre cum iaste [Triodul] cel Grecesc”, s-a îngăduit însă o singură (!) excepţie: „… afară de Canonul Litaniei Sfintelor Icoane din Duminica întâia a Sfântului Post ce să numeşte a Pravoslaviei şi a Cărţii Sfântului a toată lumea al Şaptelea Sobor, întru care blestemă pre toţi ereticii luptători de Icoane şi pre toţi ceilalţi începători ai eresurilor ce au stătut în vremi împotriva Sfintei Pravoslavnicii Credinţe; şi binecuvintează pe toţi Păstorii, Apărătorii, Învăţătorii şi luminătorii cari s-au nevoit şi până la sânge au stătut pentru apărarea Pravoslaviei. Fericeşte şi pre toţi Pravoslavnicii împăraţi şi împărătese şi pre toţi Drept Slăvitorii carii au stătut în vremi, ajutători şi apărători dreptei credinţe. Care Canon, dimpreună cu soborniceasca Carte, fiind că până acum nici în Trioadele cele mai dinainte n-au fost tipărit, nici noi n-am găsit de cuviinţă ca chiar în locul lui în Duminica Pravoslaviei, pre cum iaste în cel grecesc, să se tipărească. Ci pentru oareşi care supţiri socoteli (s.n. – Ed.), am poruncit ca pe urmă în deosebită filadă să se tipărească.”
[2] În România acest curent ataca tot mai virulent Muntele Athos, monahismul românesc, precum şi acrivia dogmatica a Părintelui Stăniloae – nota ed.
Sursa: Fragment din conferinţa susţinută de Egumenul Efrem la Facultatea de Teologie din Bucureşti în anul 2000 extras din volumul „Cuvânt din Sfântul Munte – Omiliile Arhimandritului Efrem, Egumenul Mănăstirii Vatopedi, în România”, ediţie îngrijită de Mănăstirea Oaşa, Editura Reîntregirea, Arhiepiscopia de Alba Iulia, 2001, p. 173.
