O nouă carte de bucate

Maria, fiica mea, mi-a propus într-o zi să pregătesc, după cartea cu “Mâncăruri şi dulciuri de post” şi una cu mâncăruri de dulce. Nu era prima persoană care îmi sugera aceasta. Primele propuneri le-am respins încă din stadiul de gând. Fiicei mele, însă, nu i-am putut rezista. Am vrut să nu o dezamăgesc şi să nu-i clatin încrederea, silindu-mă pe mine la o încercare care mă depăşea. În plus, propunerea ei a fost una foarte concretă: “Mami, o carte cu mâncăruri pentru sărbători”, lucru care a rezonat puternic înlăuntrul meu.

În puţine zile, gândul ei a dospit în mintea şi în inima mea şi s-a conturat într-un posibil dar, din prisosul inimii mele şi din experienţa mea de mamă, pe care m-am gândit să-l dedic Mariei şi soţiilor fiilor mei Mihai, Alexandru şi Teodor: Raluca Elena, Raluca Elisabeta, si cea de-a treia, pe care o aştept cu nerăbdare.
Apoi, m-am gândit că aş putea să ofer tinerelor gospodine, celor pe care le cunosc şi celor pe care nu le cunosc, un modest îndrumar culinar pentru începutul căsniciei lor, cu îndemnul de a se strădui să-şi bucure şi pe această cale soţii şi copiii.
Pentru că am gustat din plin bucuria împreună-petrecerii de sărbători cu copiii, cu fraţii şi nepoţii, cu prietenii, dăruiesc umilul meu efort tuturor mamelor care – nu mă îndoiesc nicio clipă – cunosc gustul bucuriei produse de încântarea celor dragi cu prilejul marilor sărbători.
M-am oprit la cele mai mari douăsprezece sărbători de peste an – în fruntea cărora se află Crăciunul şi Paştele – pe care le numim şi praznice împărăteşti, întrucât sunt dedicate evenimentelor importante din viaţa Domnului Hristos şi a Maicii Domnului. Acestea sunt, toate, adânc aşezate în conştiinţa noastră.
Cine, oare, nu are nostalgia atmosferei unice a zilelor de Crăciun, când ecoul tainic al copilăriei reverberează şi atinge coardele sensibile ale oricărui suflet, a Moş-Ajunului prin nămeţii uliţelor copilăriei şi a mirosului sarmalelor şi al caltaboşilor, imagini vizuale şi olfactive profund întipărite în fiinţa noastră ? A gerului Bobotezei şi a imaginii tatălui, care venea de la Biserică cu Aghiasma Mare cu care boteza ograda şi toate animalele! Sau a nopţii Învierii, cea mai tainică de peste an, cu marea de lumânări aprinse, care ţinea parcă de alta lume şi a cântării nesfârşite “Hristos a înviat…!”

Atunci, după post şi după bucuria unei nopţi prelungi, răsplata binemeritată pentru copiii mei era ciorba de miel si brânza mult râvnita timp de şapte săptămani, care-i aşteptau pe masa întinsă de cu seara. Ca să nu pun pe primul loc delicioasele cornuri şi rulouri cu mezeluri si caşcaval! Fiecare mamă şi gospodină în parte are felul ei de a-şi bucura copiii.

Meniurile propuse nu sunt, cu mici exceptii, nici pretenţioase şi nici rare. Aşa cum se poate constata din fotografii, pe toate le-am realizat pentru familia mea, chiar în zilele sărbătorilor respective. Nu sunt foarte elaborate, ci au fost alcătuite în funcţie de produsele disponibile sau la îndemană de procurat, la momentul respectiv. Nu am cercetat prea multă literatura de specialitate, tocmai pentru a mă menţine în limitele gospodinei obişnuite şi pentru a oferi posibilitatea oricărei mame şi soţii de a utiliza şi reuşi orice reţetă. Nu am respectat strict nici regulile de artă culinară, tocmai pentru a încuraja libertatea şi entuziasmul gospodinelor tinere. Pe ele vreau să le asigur că tot ceea ce propun este uşor de realizat. Îmi doresc ca această carte să fie accesibilă şi uşor de utilizat. Aşadar, gospodinelor, fiţi libere! Nu fiţi stresate atunci când sunteţi în faţa unei mese de sărbătoare. Este important să faceţi totul cu dragoste şi cu bucurie. Daţi frâu liber bucuriei, libertăţii şi imaginaţiei. Orice este îngăduit şi posibil. Puteţi combina după gustul şi după intuiţia feminină, pe care cu siguranţă le detineţi, orice ingrediente. Ceva trebuie să iasă! Dacă nu din prima încercare şi nici din a doua, din a treia cu siguranţă. Atunci veţi descoperi gustul dulce al reuşitei personale.
Eu, spre exemplu, ma gândisem, pentru sărbătoarea “Schimbării la faţă”, să vă propun, cu curajul de rigoare, un chec cu ţelină. Eram foarte curioasă să văd ce-ar putea ieşi. Dar, pentru că nu aveam în acel moment la îndemână ţelina, dar aveam în frigider pere Jambon, a ieşit, în cele din urmă, un inedit “Chec cu pere”. La acest gen de curaj vă provoc. O gospodină învaţă toată viaţa ceva nou. Am încercat să menţin în linii mari tradiţia bucătăriei autohtone. Nu am rezistat, însa, câtorva reţete mai puţin obişnuite, dar apetisante. Puteţi constitui singure un meniu, în funcţie de gust, de ingrediente şi de posibilităţi. Aspectul la care am ţinut cu sfinţenie este acela de a fi folosit, pe cât de mult posibil, produse naturale, de ţară, din piaţă sau din gospodăria proprie. Personal, nu folosesc niciodata adjuvanţi. Gustul oricărei reţete poate fi cel mai bine dirijat din calitatea produselor şi a condimentelor folosite.
Am optat pentru un gen de servire lejer, pe care l-am agreat pentru că este mai atractiv, mai nepretenţios şi preferat de generaţia tânără. Nu ascund faptul că publicul pe care îl vizez este format, în primul rând, din gospodinele tinere, care, fie că nu au avut timp, fie că nu au avut de unde învăţa, sunt foarte dornice sa se ancoreze în zestrea culinară autohtonă şi să nu piardă mireasma sărbătorilor trăite acasă. Există un dat românesc, există un duh al pământului şi al locurilor natale, fără de care nu putem trăi. Puţin din toate acestea le regăsim şi în bucătăria noastră, mai ales de sărbători. Cine dintre noi nu-şi regăseşte copilăria în gustul mâncărurilor din bucătăria mamei? Cine nu-şi regăseşte mama în gustul inconfundabil al mâncărurilor pe care le gătea?
Aşadar, gospodinelor dragi, nu uitaţi: copiii noştri ne vor purta în inimile lor, chiar şi atunci când nu vom mai fi cu ei, şi prin dorul după “mâncarea pe care o făcea mama”. Pe mine personal, ori de cate ori gătesc tocăniţă de pui sau ciulama, ochiuri romaneşti sau placintă de dovleac, cornuleţe din aluat de cozonac sau gogoşi, mă inundă chipul drag al mamei mele, de care-mi este atât de dor…

Cu mult drag,
Garoafa Coman
http://www.mancaruridesarbatori.ro/

Meniu de Crăciun:

• Tobă
• Lebăr
• Salată brăduţ cu jambon
• Caltaboşi
• Sarmale
• Mămăligă fiartă
• Cârnaţi ca la Putna
• Murături diverse
• Friptură în oală cu morcovi şi ţelină
• Salată de sfeclă roşie
• Budincă de Craciun
• Plăcinta cu brânză dulce