101 oameni de știință din Bizanţ

1. Zosima (sec. IV), alchimist grec din Panopolis, oraș în Egipt; cel dintâi care a introdus în uz termenul „chimie”, ce provine din radicalul „chem”, preluat din arta Egiptului, a „pământului negru”; tratatul său „Despre fabricarea berii” prezintă cea mai veche rețetă pentru obținerea acestei băuturi

2. Pelaghie (sec. IV-V), alchimist

3. Democrit (sec. IV-V), alchimist

4. Maria Evreica (sec. IV-V), alchimistă, discipola lui Democrit

5. Αsterie al Amasiei (sec. V), autor al unor studii de matematică și astronomie

6. Ιacob (sec. V), medic, farmacolog și botanist

7. Proclu (sec. V-VI), matematician și filosof, conducător al Academiei din Atena

8. Αetius (sec. V-VI), medic, farmacolog și botanist

9. Αmonius (sec. V-VI), filosof, matematician și astronom

10. Hermias Alexandrinul (sec. V-VI), filosof și matematician

11. Asclipiodor Alexandrinul (sec. V-VI), medic, matematician și filosof neoplatonic

12. Dídimos (sec. V-VI), agronom

13. Ioannis Lydus (490-565), istoric, jurist și astronom din Philadelphia

14. Ιulian Arhitectul (sec. V-VI), inginer și arhitect, cunoscut pentru inventarea unui mecanism de forare pentru captarea apei

15. Μarinus din Neapole (sec. V-VI), neoplatonic și matematician; succesor al lui Proclu la conducerea Academiei

16. Simplicius (sec. V-VI), filosof și matematician; a predat în cadrul Academiei până la închiderea acesteia, plecând apoi în Persia, unde va continua să își îndeplinească atribuțiile de profesor vreme de 5 ani. Se va întoarce, însă, pentru a-și relua cariera didactică la Constantinopol

17. Asclepios din Tralles (sec. VI), neoplatonic și geometru

18. Αnthemius din Tralles (sec. VI), arhitect (Sfânta Sofia) și scriitor

19. Ηeliodor Neoplatonicul (sec. VI), filosof, matematician și astronom

20. Ιsidor din Milet (sec. VI), arhitect și matematician; a definitivat lucrările de construcție a catedralei Sfânta Sofia. Este întemeietorul Școlii din Constantinopol, unde a predat cursuri de inginerie și a fost, totodată, profesorul lui Damascius, ultimul conducător al Academiei din Atena

21. Ιsidor cel Nou din Milet (sec. VI), arhitect și inginer; nepot al lui Isidor din Milet; a reconstruit cupola Sfintei Sofii după prăbuşirea acesteia ca urmare a cutremurului din anul 558

22. Damascius (sec. VI), neoplatonic grec și matematician, originar din Damasc; ultimul conducător al Academiei

23. Εutochie (sec. VI), matematician

24. Heron (sec. VI), matematician

25. Hierocles (sec. VI), geograf

26. Ioan Philoponul (sec. VI), filosof, matematician și astronom; o mare personalitate filosofică și spirituală a Bizanțului; opera sa a exercitat o puternică influență asupra științelor exacte din timpul Evului Mediu, dar și din epoca de dată mai recentă

27. Kesarios (sec. VI), geograf

28. Kosmas Indikopleustes („Care a navigat spre India”) (sec. VI), geograf și topograf

29. Leontie (sec. VI), matematician, filosof și inginer

30.Dionisie cel Mic (sec. VI), astronom

31. Οlimpiodor (sec. VI), neoplatonist și matematician

32 Proclu Mitropolitul (sec. VI), matematician și astronom

33. Rhetorius (sec. VI), astronom.

34. Stephanos (sec VI), geograf

35. Soterichos (sec. VI), matematician și filosof

36. Vassios Kassianos (sec. VI-VII), autor al unor tratate de agronomie și de științele naturii; lucrarea sa, Tratat de agronomie, este considerată a fi cea mai bună dintre lucrările bizantine dedicate științelor naturii, cuprinzând 26 de volume

37. Alexandru din Tralles (525-605), medic, farmacolog și botanist; el este primul care prescrie fierul ca remediu medical pentru uz intern

38. Τimotei din Gaza (sec. VI-VII), zoolog, gramatician

39. Gheorghios din Cipru (sec. VI-VII), geograf

40. Αristofan (sec. VI-VII), zoolog

41. Pisidie Gheorghios (sec. VI-VII). astronom, zoolog, botanist; adept al teoriei potrivit căreia forma Pământului este sferică

42. Κallínikos (sec. VII), inginer grec din Heliopolis, Siria, inventatorul „focului grecesc”

43. Theodor de Canterbury (602-690), primul arhiepiscop de Canterbury, provenea din Tarsul Ciliciei; a studiat matematica, filosofia și astronomia la Constantinopol; este primul care a înființat biblioteci și școli în Anglia, creând cadrul propice pentru predarea aritmeticii și a limbii grecești; a pus bazele filologiei anglo-saxone și este considerat fondatorul impunătoarelor lăcașuri din împrejurimile Londrei; deși grec, se numără printre sfinții Bisericii Catolice

44. Theodor Protospathários (610-642), medic și farmacolog, autor al unor lucrări ce cuprind rețete de medicamente

45. Pavlos din Eghina (sec. VII), medic, farmacolog, zoolog și fitolog din insula Eghina

46. Stéphanos din Alexandria (sec. VII), astronom și matematician, farmacolog

47. Teofilact Simókattes (sec. VII), agronom

48. Teofil al Edessei (695-785), astronom și savant, autorul traducerii în limba arabă a operei lui Homer.

49. Αréthas (sec. IX), discipol al lui Leon Matematicianul

50. Theodíghios (sec. IX), profesor de astronomie și matematică la Școala din Magnaura [Constantinopol]

51. Theodor Geometricianul (sec. IX), profesor de geometrie la Școala din Magnaura

52. Leon Matematicianul (sec. IX). Născut în Thessalia, a urmat studii în insula Andros și la Constantinopol, fiind unul dintre cei mai mari matematicieni, şi primul care a introdus literele în notația aritmeticii și algebrei teoretice; geometru, inginer, astronom și filosof, rector al Școlii din Magnaura, unde a fost profesor de geometrie, astronomie, aritmetică și muzică; a construit primul telegraf optic din istorie, așezat în Tarsul Ciliciei; a fost preocupat de recuperarea multor scrieri antice

53. Fotie I (820-891), teolog, jurist, istoric, filosof, astronom, matematician şi patriarh al Constantinopolului

54. Konstantinos Sikelós (sec. IX-X), matematician

55. Grigórios (sec. X), profesor de astronomie la Universitatea din Magnaura, a pus la punct un astrolab performant, pe care l-a numit  „bijuterie matematică”; este considerat înaintemergătorul descoperirilor astronomice din secolele XIV- XV

56. Heron din Bizanț (sec. X), matematician, arhitect și inginer; considerat descoperitorul unui medicament fortifiant

57. Νikiphóros Patricius (sec. X), profesor de geometrie la Universitatea Magnaura din Constantinopol

58. Εlefthérios Zavelinós (sec. XI), astronom

59. Ιoánnis din Italia (sec. XI), filosof, matematician

60. Simeon Síthis (sec. XI), astronom, botanist și medic

61. Μihail Psellós (1018 – 1096), filosof, matematician, astronom, fizician, jurist și filolog; rector al Universității din Constantinopol

62. Μarcu Elinul (sec. XI), savant și astronom.

63. Μihail din Efes (sec. XI), profesor la Universitatea din Constantinopol

64. Ierofil Sofistul (sec. XII), nutriționist, farmacolog

65. Neofit Monahul (sec. XII), cel care a introdus cifrele arabe (indiene) în Bizanț

66. Pródromos Monahul (sec. XII), matematician, astronom, dascăl al lui Nikiphóros Vlemmýdis

67. Μihail Italicul (sec. XII), astronom

68. Nikiphóros Vlemmýdis (1197-1272), matematician, astronom, geograf, medic, teolog, cea mai mare personalitate duhovnicească din secolul al XIII-lea; a urmat timp de 4 ani cursuri de studii clasice la Niceea și de medicină în Smyrna, precum și cursuri de aritmetică, geometrie, astronomie și optică în Skamandro, Troa; autor a numeroase lucrări de fizică și matematică

69. Gheórghios al Acropolei (1220 – 1282), politician, matematician, astronom; întemeietorul unui atelier bibliografic în Constantinopol pentru copierea și conservarea scrierilor antice și contemporane

 70. Νikόlaos Μyrepsόs (1222 – 1255), medic, botanist, autor al operei Dynamerón (lat. Medicinalium Formularum Collectio), ce cuprinde 2656 de rețete medicale; ăână în secolul al XV-lea, această carte a reprezentat codexul farmaceutic oficial pentru spațiul apusean și tratatul de referință pentru Facultatea de Medicină din Paris

71. Μanuil Οlόvolos (1240 – 1290), astronom și matematician

72. Gheorghios Pahyméris (1242 – 1310), mare filosof, matematician, astronom și istoric; a studiat operele lui Dióphantos, este considerat unul dintre primii bizantini care s-au ocupat cu sistemele liniare și totodată autorul unei tetralogii (quadrivium)

73. Μáximos Planoúdis (1255 – 1310), matematician, astronom, bibliograf și filolog

74. Μanuil Vryénnios (sec. XIV), astronom, matematician, muzicolog

75. Theódoros Metohítis (1260 – 1332), premergător al renașterii umaniste din secolul al XV-lea; astronom, matematician, filosof și istoric; Metohítis scrie (la sfârșitul secolului al XIII-lea): „… nouă, care avem aceeași obârșie și limbă cu ei (cu vechii elini) și suntem urmașii lor…”

76. Manuil Phílis (1275 – 1345), botanist, zoolog

77. Varlaam Calavritul (1290 – 1348), filosof grec, astronom, matematician, dascălul lui Petrarca și Boccacio; într-o scrisoare a sa, Boccacio scrie despre Varlaam: „…nu se afla între greci alt om cu o înțelepciune atât de învederată și cu asemenea cunoștințe nemărginite”; considerat unul dintre înaintemergătorii Renașterii; Steven Runciman („Ultima renaștere bizantină”) îl numără printre cei care au pus bazele algebrei moderne; considerat fondatorul Școlii din Tesalonic, în cadrul căreia erau predate filosofia, astronomia și matematica

78. Νichifόros Gregorás, din Heraclia Pontului (1295 – 1359), astronom, matematician și filosof platonic; a studiat îndeaproape chestiunea calendarului și fixarea pascaliei; a depistat greșeala în calcularea calendaristică a lunii pline după echinocțiul de primăvară și a pus la punct o pascalie îndreptată; a supus proiectul întocmit dezbaterii înaintea împăratului Andronic II, în anul 1324; proiectul a fost aprobat, dar pentru a nu se crea confuzie în rândul celor neînvățați și pentru a nu se ajunge la dezbinare în sânul Bisericii, nu s-a operat și îndreptarea prevăzută de noile sale calcule, astfel, îndreptarea calendarului nu a avut loc în anul 1324 în Bizanţ, ci două veacuri şi jumătate mai târziu, în 1578, de către papa Grigorie XIII, în spațiul apusean

79. Grigόrios Hioniádis (sec. XIII-XIV), astronom și medic în Trapezunt, profesor de astronomie la Academia de Științe Exacte din Trapezunt

80. Konstantínos Lykítis (sec. XIII-XIV), astronom, profesor în cadrul Academiei din Trapezunt, preocupat de optică

81. Ιoánnis Pediásimos (sec. XIII – XIV), rector al Universității din Constantinopol, matematician și geolog

82. Ιoánnis Αvrámios (sec. XIV), astronom, medic

83. Εlefthérios Heleíοs (sec. XIV), astronom

84. Theódoros Melitiniótis (1310 – 1389), probabil cel mai mare astronom al Bizanțului după Νichifόros Gregorás

85. Ιsaac  Άrghyros (1310 – 1372), matematician, astronom

86. Dimítrios Kydónis (1324 – 1398), om politic, teolog și matematician, promotor în spațiul apusean al cunoștințelor de matematică

87. Νikόlaos Ravdás (sec. XIV), matematician din Smyrna

88. Manuil Moschópoulos (sec. XIV), matematician

89. Mihail Balsamón (sec. XIV), cleric, filosof și matematician

90. Gheórghios Gheométris (sec. XIV), matematician

91. Dimítrios Pepagoménos (sec. XIV), yoolog, ornitolog, farmacolog și medic

92. Ioánnis Katráris (sec. XIV), astronom din Tesalonic

93. Νicolae Cabasila (sec. XIV), matematician, astronom și teolog; într-una dintre epistolele sale oferă o explicație asupra apariției curcubeului; a făcut experimente asupra reflexiei luminii și a traiectoriei razelor în interiorul unui glob transparent umplut cu apă; cercetătorii apuseni s-au bazat pe lucrările sale pentru a explica fenomenul apariției curcubeului: în 1611, Marc Antoine De Dominis a publicat o explicație asupra apariţiei curcubeului ce nu diferă de cea oferită de Cabasila cu trei secole înainte

94. Andréas Livadinós (sec. XIV), astronom, geograf

95. Μanuil din Trapezunt (sec. XIV), cleric, matematician și astronom, profesor de matematică la Academia de Științe Exacte din Trapezunt, considerat fondatorul unui planetariu şi promotor al trigonometriei

96. Νeofit Prodrominós ( sec. XIV), botanist

97. Gheórghios Hrysokókkis (sec. XIV), astronom, matematician și geograf; profesor de astronomie în cadrul Academiei din Trapezunt

98. Μanuil Chrysolorás (sec. XIV-XV), astronom, filosof

99. Gheórghios Ghemistós (Plíthon) 1355 – 1452, filosof, astronom și matematician, promotor în apus al filosofie neoplatonice

100. Ιoánnis Hortasménos (1370 – 1437), astronom, matematician și geograf

101. Gheórghios Amiroútsis (sec. XV), matematician și astronom, apropiat al Sultanului Mehmet

Sursa: B. și S. Spandágou, D. Travloú, Oi thetikoí epistímones tis Byzantinís Epohís, ed. Ethra.