Cuviosul Sava din Kálymnos (1862-1948) – 7 aprilie

Cuviosul Sava s-a născut în Iraklítsa, Thracia Răsăriteană, în 1862, din părinţi săraci. La vârsta de 12 ani a venit în Sfântul Munte, la Schitul Sfintei Ana, la Chilia Adormirii Maicii Domnului. Vreme de 12 ani a fost monah începător; a învăţat pictura şi muzica bizantină; a stat o vreme la Ierusalim, la Mânăstirea Hozeva, apoi a revenit în Sfântul Munte pentru 3 ani (1894-1897), dar s-a reîntors la Ierusalim, unde a rămas până în 1916, o scurtă vreme şezând şi la Mânăstirea Sfântului Sava cel Sfinţit.

Apoi, vreme de doi ani, a stat în Patmos, apoi iar în Sfântul Munte. A stat o vreme şi în Eghina, în preajma Sfântului Nectarie. După adormirea acestuia, vreme de 40 de zile, Cuviosul Sava a rămas zăvorât în chilie. Cu post şi rugăciune, zugrăveşte cea dintâi icoană a purtătorului de Dumnezeu Nectarie şi o pune în biserică spre închinare.

Mănăstirea Tuturor Sfinţilor – Kalymnos

În 1926 sau 1928 se mută în insula Kálymnos şi trăieşte în asceză şi trezvie desăvârşită, în Mănăstirea Tuturor Sfinţilor, până la cuviosul său sfârşit, în 1948. Aici s-a făcut părinte iubitor monahilor de acolo, dar şi locuitorilor insulei, prin cuvântul său plin de milostivire, mângâiere, sinceritate şi trăire. Viaţa sa austeră rugăciunea neîncetată, discernământul şi filantropia au atras oamenii aproape de el.

Chilia Sfântului Sava

Pe data de 7 aprilie 1957 s-a făcut reîngroparea moaştelor sale, de către Mitropolitul Kálymnosului, Isidor, acesta găsindu-le întregi, nestricate, izvorând bună mireasmă şi săvârşind multe minuni. Cuviosul Sava a fost considerat patronul insulei Kálymnos. După cum spune Mitropolitul Nectarie al Kálymnosului, Cuviosul Sava este „vlăstarul Sfântului Munte, tovarăşul Cuviosului Părinte Nectarie, mândria Kálymnosului, purtătorul de grijă al vechii Mânăstiri a Tuturor Sfinţilor, lucrător al înaltei smerenii, slujitorul neadormit al rugăciunii neîncetate, postitorul neîntrecut, luptătorul nebiruit al tagmei monahiceşti, neînvinsul apărător al Bisericii, doctorul celor suferinzi şi ajutător nelipsit în primejdii, cel ce a intrat în ceata încununată a celor ce au strălucit prin asceză. Cel necunoscut s-a umplut de slavă, s-a rânduit să şadă la dumnezeiasca masă, cel a cărui avere erau culionul şi şiragul de mătănii, bastonul şi traista, după rânduiala aghiorită, s-a înălţat la ceata luminată a prietenilor atotmilostivului Dumnezeu”.

Racla cu moaștele Sfântului Sava

Slujbe în cinstea sa au scris Mitropolitul Isidor al Kálymnosului şi imnograful Gherasim de la Mikra Aghia Anna. Acestea, împreună cu datele biografice, cu mărturiile orale şi scrise despre viața şi minunile Sfântului, cu fotografiile şi icoanele, au fost editate de teologul Vasíleios Papanikoláou în 1975. Slujba paraclisului a fost alcătuită de imnograful Harálambos Boúsias. Trecerea oficială în rândul sfinţilor din sinaxar a avut loc la data de 19 februarie 1992, fiind efectuată de Patriarhia Ecumenică.

Pomenirea Cuviosului Sava din Kálymnos se face pe data de 7 aprilie și în Duminica a cincea din Postul Mare.

Sursa: Monahul Mise Aghioritul, Ágioi Agíou Órous, Ed. Mygdónia, Tesalonic 2007