Enciclica de Paști al Papei și Patriarhului Alexandriei, Theódoros al II-lea

Theódoros al II-lea,
Din harul lui Dumnezeu, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi,

Pliromei tronului nostru apostolic și patriarhal,
Har și milă și pace de la Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru,
Iisus Hristos cel Înviat

Iubiții mei frați,
Hristos a înviat !

Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l reașeza pe om în desăvârșirea lui cea dintâi. Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pentru ca omul să poată să aibă o relație mântuitoare cu Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu a stricat moartea pentru ca omul să poată dobândi perspectiva mântuirii, o perspectivă bazată pe incoruptibilitate, pe dragostea fără limite și necondiționată a lui Dumnezeu față de om.

Mântuirea, prin Crucea și Învierea lui Hristos, înseamnă înlăturarea tuturor neajunsurilor care produc confuzie în inima omului. Mântuire înseamnă vindecarea acelei boli care-L face pe Dumnezeu ascuns omului. Mântuire înseamnă recunoașterea zilnică a omului întru alinierea existențială cu viața lui Hristos Însuși.

Cu deosebire, copiii au o existență deschisă lui Dumnezeu. Copiii au acea capacitate caracteristică de a fi uimiți, de a fi încântați, de a fi autentici în bucurie și tristețe. Copii au capacitatea de a se încrede, de a se deschide dragostei, de a crede cu toată existența lor. Copiii au posibilitatea de a vedea, de a auzi, de a simți lucruri pe care cei mari au încetat să le mai vadă, să le mai audă, să le mai simtă. De aceea ne-a și spus Hristos „Fiți precum pruncii” (cf. Matei 18, 3).

Totuși, astăzi, dreptul copiilor de a trăi existența lui Dumnezeu este amenințată. Este amenințat dreptul lor de a evada din dura realitate contemporană. Este amenințat dreptul lor de a depăși neîncrederea cinică a adulților. Este amenințat dreptul lor la ceea ce lumea celor mari cel mai adesea uită: viața în Hristos.

Copiii cad victimă conflictelor civile și fanatismelor religioase. Copiii sunt utilizați de mici pentru servirea diverselor interese. Copiii devin obiectul exploatării. Copiii cunosc violența domestică. Copiii nu au hrană suficientă și nu se bucură de asistență medicală. Copiii trăiesc cu perspectiva unul holocaust al mediului înconjurător din pricina relei întrebuințări a zidirii lui Dumnezeu.

Iubiții mei frați !

Hristos a spus: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu” (Marcu 10, 14). Această poruncă trebuie să se preschimbe într-o îmbrățișare pentru copiii care, fără nici o vină, sunt marcați de alegerile celor mari. Această poruncă trebuie să ia forma preschimbării identității copilului, identitate tulburată de nesiguranța vremurilor noastre. Această poruncă trebuie să însemne reintrarea întru frumusețea cea dintâi a sufletului copilului, pentru a împlini cuvintele Domnului: „Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea” (Marcu 10, 15).

Această poruncă este pusă în practică de Biserica Ortodoxă a Africii, implicată puternic pentru a zidi o lume a respectului și întrajutorării pentru copii. Prin mărturia și influența ei, Biserica Ortodoxă a Africii este angajată în schimbarea și înnoirea sufletului traumatizat al copiilor. Ea și-a articulat propria propunere de viață, propria ierarhizare a vieții, în vârful căreia se găsește copilul, ca un purtător dinamic al unei viziuni pline de speranță pentru o lume care să fie adevărul în iubire.

† Theódoros al II-lea,

Papă și Patriarh al Alexandriei și întregii Africi

În Marea cetate a Alexandriei
Sfintele Paști 2013