Sfânta Mănăstire Dochiaríou

Sfânta Mănăstire Dochiaríou a fost întemeiată la începutul secolului al XI-lea (înainte de 1013) în zona numită astăzi Dáfni, fiind închinată Sfântului Nicolae. Pe la mijlocul aceluiaşi secol a fost mutată aproximativ în locul în care se află astăzi, iar pe la sfârşitul veacului a fost închinată Sfântului Arhanghel Mihail. La începutul celui de-al 14 secol avea deja hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Biserica cea mare a mănăstirii (katholikónul) datează din secolul al XVI-lea iar pictura a fost realizată în 1568, fiind atribuită pictorului Tzórtzi. Cel mai de preţ odor al Mănăstirii este celebra icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cea numită Gorgoepíkoos (Grabnic ajutătoare). Importantă este şi marea cruce de procesiune, din aramă, inscripţionată, operă din secolul al XI-lea. În Mănăstire se păstrează şi antichităţi de mare valoare, provenite de la metocul pe care Mănăstirea l-a avut în peninsula Kassándra. Printre acestea se numără şi o inscripţie epigrafică celebră, de la începutul secolului al III-lea î.H, prin care regele Kássandros dăruia proprietăţi unor macedoneni de viţă nobilă.