Pe urmele lui Marco Polo – o expediție muzicală a grupului En Chordais

Ce muzică minunată am fi auzit astăzi dacă Marco Polo, în călătoriile sale, ar fi avut un aparat de înregistrat! Oare cum ar fi apreciat el însuşi toată acea diversitate muzicală specifică locurilor pe unde a trecut, dacă ar fi fost muzician?

Noul album al formaţiei de muzică tradiţională ,,En Chordais”

În seara de 10 decembrie, Kyriákos Kalaitzídis, împreună cu membrii grupului pe care îl conduce, alături de invitaţi din Italia, China, Iran și Mongolia, ne-au ajutat să refacem, cu ajutorul imaginaţiei, expedițiile lui Marco Polo. Astfel, am călătorit pe Drumul Mătăsii, ascultând compoziţii muzicale din secolele XIII-XIV din spaţiul geografic întins pe care Marco Polo l-a străbătut: muzică clasică din China, cântece din Uzbekistan, tradiţii indiene, muzică persană din Iran, muzică bizantină și muzică veneţiană din perioada Evului Mediu.

În paralel, am ascultat compoziţiile lui Kyriákos Kalaitzídis, scrise special pentru această reprezentație și inspirate din diversele călătorii lăuntrice ale călătorului veneţian, aşa cum acestea sunt reflectate în căutările şi neliniştea omului contemporan. Marco Polo a călătorit pe vechile Drumuri al Mătăsii, care, asemenea unor fire subţiri, timp de secole, au făcut să se întâlnească laolaltă oameni, civilizaţii şi culturi, tradiţii şi obiceiuri, şi, desigur, instrumente muzicale.

Formaţia de muzică tradiţională ,,En Chordais” este compusă din următorii muzicieni: Kyriákos Petrás – vioară, Kyriákos Kalatzídis – oúti, Drósos Koutsokóstas – voce, Álkis Zopóglou – kanonáki, Pétros Papageorgíou – toumpeléki, bendír.

Muzicienii invitaţi din China, Iran, Italia și Mongolia, sunt: Kiya Tabassian: sitar, voce, Ziya Tabaassian: tombak, daf, Liu Fang: pipa, Marco Rosa Salva: flaut cu muştiuc, Pierre-Yves Martel: violă ,,da gamba” și Amartuvshin Baasandorj: voce, tobshuur.

,,En Chordais”, foto:Eleni Papadopoúlou

Conducătorul formaţiei de muzică tradiţională, ,,En Chordaias”, Kyriákos Kalaitzídis, a acordat un scurt interviu Pemptousiei.

Pemptousia: De ce l-aţi ales pe Marco Polo?

Kyriákos Kalaitzídis: De ce nu? A fost o personalitate marcantă, care călătorit cel mai mult în acea perioadă în care a trăit. Dacă urmărim pe o hartă călătoriile pe care acesta le-a făcut şi itinerariul pe care l-a urmat, vom observa un lucru foarte interesant. Viaţa şi călătoriile sale, urmând vechiul Drum al Mătăsii, au fost ca o punte de mătase între Răsărit şi Apus. Nu a fost un simplu comerciant care făcea negoţ în vremea aceea, ci un călător interesat de lumea pe care o descoperea, care nu a ezitat să-şi exprime uimirea, încântarea şi, mai mult de atât, aprecierea pentru civilizaţiile şi culturile, tradiţiile, obiceiurile văzute la popoarele pe care le-a întâlnit în călătoriile sale. Nu a fost el primul european care a călătorit în Extremul Orient, dar a fost primul care a făcut însemnări în cursul călătoriilor sale, lăsând posterităţii informaţii foarte preţioase, observaţii şi descrieri ale locurilor pe unde a trecut.

Pemptousia: Muzică clasică din China, cântece din Uzbekistan, tradiţii indiene, muzică din Iran (Persia), muzică bizantină, muzică veneţiană din Evul Mediu… Ce le leagă pe toate acestea? Ce au toate acestea în comun?

Kyriákos Kalaitzídis: La o primă vedere, pe toate acestea le uneşte Marco Polo şi peregrinările sale în Orientul Îndepărtat. Însă, în afară de aceasta, istoria muzicii demonstrează că există elemente comune specifice tradiţiilor muzicale din toată lumea, şi mai mult de atât, ele au suferit influenţe reciproce. Aici am putea menţiona instrumentele muzicale, formule melodice şi ritmice, teoria muzicală comună multor culturi şi civilizaţii, şi multe altele.

Pemptousia: În seara zilei de 10 decembrie am auzit piese muzicale ,,scrise special pentru această reprezentaţie, inspirate din diversele călătorii lăuntrice ale călătorului veneţian, aşa cum acestea sunt reflectate în căutările şi neliniştea omului contemporan”. Ne puteţi explica la ce vă gândiţi când spuneţi acest lucru?

Kyriákos Kalaitzídis: Lecturarea unei cărţi despre călătoriile lui Marco Polo a fost mobilul inspirator al demersului nostru artistic, în incursiunea muzicală pe care o facem pe vechiul Drum al Mătăsii. Mai apoi, această idee de început a dat naştere unei supoziţii, unei întrebări:,,Ce ar fi fost dacă Marco Polo însuşi ar fi fost, să spunem, compozitor, sau, măcar pasionat de muzică?”. Aşadar, în loc să continui să gândesc ipotetic asupra preocupărilor sale artistice şi muzicale, am hotărât să fac un pas mai departe. De altfel, muzica ce se cânta în secolele XIII-XIV în Orientul Îndepărtat – atunci când Marco Polo și-a întreprins călătoriile sale – a rezistat până în zilele noastre cu foarte puţine schimbări, astfel că poate fi reconstituită fără prea multe dificultăţi. Aproape fără să îmi dau seama, pe nesimţite m-am simţit în postura călătorului care este prins în acest miraj al descoperirii de noi ţinuturi, culturi şi civilizaţii. O preocupare veche de când lumea, care l-a fermecat şi pe Odiseu în peregrinările sale, dar care rămâne la fel de actuală, mai ales în zilele noastre. Cu câteva zile înainte de a preda înregistrarea, mi-am dat seama că întrebarea mea, şi nelămuririle mele în legătură cu aceasta nu este o chestiune neutră pentru mine, ci chiar mă priveşte personal. Căutând să aflu mai multe despre personalitatea lui Marco Polo, am realizat, în acelaşi timp, o aprofundare, o sondare a propriei mele existenţe. Muzicile şi cântecele pe care le-am compus sunt reflecţii ale călătoriilor celebrului veneţian pe meridianele lumii, locurile pe unde a trecut, şi cromatica muzicală specifică lor, dar concentrează, în sine, în principal, călătoria, precum şi nestăvilita trecere a timpului, care se dilată, se măreşte atunci când suntem departe de casă, cu atât mai mult atunci când suntem într-o perpetuă călătorie…

Ascultă gândurile cele mai ascunse şi dorinţele…Simţim cum ne inundă sunetele, imaginile, culorile, muzica, toate aceste experienţe noi…Ele sunt inspirate din peregrinările lăuntrice ale călătorului, aşa cum acestea se reflectă în căutările omului contemporan, cum vede el oamenii şi lucrurile din jur, toate acestea fiind o etapă a vieţii.

În continuare, vă propunem spre audiție cântecul popular constantinopolitan Soústa Polítiki: