Simpozionul Internaţional de Muzicologie Bizantină: 300 de ani de românire (1713–2013)
8 December 2013
Joi, 12 decembrie 2013, începând cu ora 9, va avea loc ediţia a doua a Simpozionului Internaţional de Muzicologie Bizantină organizat de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române. Simpozionul va cuprinde o sesiune de comunicări ştiinţifice, lansarea celui mai recent volum al părintelui Sebastian Barbu-Bucur şi un concert de muzică bizantină susţinut de formaţia Universităţii de Muzică, Psalmodia, şi de invitatul său special, Grupul Nectarie Protopsaltul.
Ediţia din acest an celebrează 300 de ani de la scrierea primului manuscris cu notaţie muzicală de cântări bisericeşti în limba română, alcătuit de ieromonahul Filothei sin Agăi Jipei de la Mitropolia Bucureştiului. Codicele marchează un moment important în cadrul lungului proces de înlocuire a limbilor greacă şi slavonă de către limba română în bisericile din ţara noastră. Totodată, simpozionul se doreşte un omagiu adresat arhidiaconului Sebastian Barbu-Bucur – profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi fondatorul secţiei de Muzică religioasă – cel care a cercetat şi publicat manuscrisul ieromonahului Filothei şi a adus în prim-planul dezbaterii muzicologice problema „românirii”, adică a adaptării cântărilor bizantine la limba română.
La lucrările sesiunii de comunicări sunt aşteptaţi să participe 26 de cercetători din România, Grecia, Finlanda şi Macedonia. Prezentările lor vor aborda teme privind personalitatea şi opera lui Filothei sin Agăi Jipei, viaţa muzicală din epoca brâncovenească şi din cea fanariotă, manuscrise inedite, adaptarea cântărilor bizantine în limbile română şi finlandeză, creaţiile compozitorilor contemporani inspirate de cântul bizantin ş.a. Comunicările vor fi publicate într-un volum la Editura Glissando a Universităţii Naţionale de Muzică, ce urmează să fie lansat în chiar ziua simpozionului.
La ora 13.30 este programată lansarea de carte a arhidiaconului Sebastian Barbu-Bucur, Tezaur muzical românesc de tradiţie bizantină (1713–2013). Volum aniversar. 300 de ani de românire a cântărilor sacre de tradiţie bizantină. Invitat: muzicologul Viorel Cosma. Lansarea va avea loc la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, str. Știrbei Vodă nr. 33, în sala 98 bis (Școala doctorală).
Concertul va fi susţinut de formaţia de muzică bizantină Psalmodia a Universităţii de Muzică, dirijată de arhid. lect. dr. Gabriel Constantin Oprea şi conf. dr. Nicolae Gheorghiţă. Invitatul special este Grupul Nectarie Protopsaltul, condus de Sabin Preda, lect. dr. la Facultatea de Teologie. Concertul va cuprinde creaţii în limbile română şi greacă ale celor mai importanţi psalţi români din secolele XVII–XXI: Iovaşcu Vlahul, Mihalache Moldovlahul, Dimitrie Suceveanu, Sabin Preda, diaconii Constantin Cornel Coman şi Virgil Ioan Nanu şi omagiaţii simpozionului, ieromonahul Filothei sin Agăi Jipei şi arhidiaconul Sebastian Barbu-Bucur. Concertul se va desfăşura în sala George Enescu a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, str. Știrbei Vodă nr. 33, începând cu ora 14. Intrarea este liberă.
Organizatorii evenimentului sunt Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române, în parteneriat cu Fundaţia Culturală „Gândul Aprins”, Mănăstirea Stavropoleos şi AME Design. Parteneri media: Radio România Cultural, Trinitas TV şi site-ul www.pemptousia.ro.
***
Profesorul Sebastian Barbu-Bucur este un ctitor. Ctitoria sa se numeşte bizantinologia muzicală românească modernă, o ştiinţă a spiritului – cum i-ar spune nemţii, Geisteswissenschaft – cu o metodologie proprie, cu un sistem de valori, de axiome şi de proceduri ştiinţifice clare, obiective, precum şi cu o referenţialitate geografică şi istorică bine definită. Sprijinindu-se pe temeinica muncă de pionierat realizată de înaintaşii săi, savanţi precum Grigore Panţiru, Gheorghe Ciobanu şi alţii, profesorul Sebastian Barbu-Bucur a preluat arsenalul întregii ştiinţe, l-a filtrat prin propria raţiune şi experienţă muzicologică şi teologică, l-a asumat şi apropriat, iar apoi l-a înmulţit într-o pleiadă de cărţi, articole, studii, transcripţii şi cântări, făcându-ne să admirăm deopotrivă rigoarea ştiinţifică a scrisului său, calitatea informaţiilor istoriografice, precizia indicării surselor, adâncimea comentariilor, vastitatea bibliografiei, eleganţa transcripţiilor şi traducerilor.
Ceea ce impresionează în cel mai înalt grad la profesorul Sebastian Barbu-Bucur este că ştie tot, cunoaşte „pe dinăuntru” fiecare manuscris care i-a trecut prin mână, fiecare scolie pe care a citit-o şi fiecare referinţă bibliografică pe orice subiect ce ţine de domeniul muzicologiei bizantine. Adevărat focar de cultură şi inspiraţie, maestrul Sebastian Barbu-Bucur a întemeiat într-adevăr o şcoală bizantinologico-muzicologică românească, pregătindu-şi discipoli de seamă, vajnici cercetători şi deopotrivă practicieni pe tărâmul cântului bizantin, a surselor acestei muzici sacre: Nicolae Gheorghiţă, Gabriel Oprea, Stelian Ionaşcu, Adrian Maziliţa şi mulţi alţi truditori, aureolaţi de duhul coralei atât de dragi magistrului, corala „Psalmodia”, întemeiată în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Aş încheia spunând că mentorul Sebastian Barbu-Bucur n-ar fi existat fără cântul bizantin, care i-a fost călăuză şi lumină în întreaga sa viaţă; dar nici cântul bizantin, în România, n-ar fi fost acelaşi fără personalitatea maestrului Sebastian Barbu-Bucur, care l-a ridicat şi ne-a arătat cu dibăcie şi iubire ce şi cum este acesta cu adevărat: cântec întru Duhul Sfânt.
Este o bucurie şi o onoare să-l aniversăm şi să-i fim prin preajmă!
Dan Dediu,
Rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti