Cugetări duhovnicești 16
14 January 2014
Aceea care face economie, este atentă la cât mănâncă, nu va cunoaște lipsa. Să se facă economie, ca să ne acopere Dumnezeu. Mi-e foarte teamă de foame. Cine nu a trăit-o nu știe ce înseamnă… Mi-am zis: în viața mea nu voi arunca nici o îmbucătură. În vremea foametei vedeam pietrele și ziceam: Hristoase, fă-le pâinșoare, ca să mănânc și să mă pot ține pe picioare. Va veni vremea când nu se vor mai găsi nici haine, nici încălțări. Noi trebuie să o rugăm pe Preasfânta noastră să ne acopere de cursele diavolului și de oamenii răi.
Să nu pierdem vremea cu vorbăria cea multă, acum este vremea pocăinței. Toate clipele ni le va cere Dumnezeu numărate și zilele care trec.
Și încălțările noastre și ciorapii, la toate să facem economie. O vă aduceți aminte de cuvintele mele într-o bună zi. De toate se cuvine să avem grijă, ca Dumnezeu să lumineze oameni care să facă milostenie cu noi…
