Mic Antiretikon – Avântul Protestantismului

Aşadar,cu tot ceea ce am spus data trecută, dar şi acum, ne-am format o privire generală despre ceea ce înseamnă erezia şi cum poate fi ea combătută în zilele noastre. Am observat, însă, în ultimul timp, că, în afară de hiliaşti, se înregistrează o efervescenţă în ceea ce priveşte activitatea protestanţilor, în general. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, când protestanţii ţin să îşi facă simţită prezenţa în spaţiul grecesc, şi, în Răsărit, în general. Aşa cum am spus, se înregistrează o înteţire a activităţii lor prozelitiste. Poate că nu am vorbit niciodată pe larg despre Protestantism. Însă, v-am spus data trecută că hiliaştii, dacă ar fi să-i caracterizăm, îi considerăm ca făcând parte din acea categorie a ereticilor iudaizanţi, adică o sectă ce a rezultat din amestecul Creştinismului cu Iudaismul. Este ceea ce spuneam data trecută. Însă, trebuie să ştiţi că hiliasmul (,,Martorii lui Iehova”) a fost, la început, o sectă ce a provenit din Protestantism. Mai exact, din secta ,,Metodiştilor”. Repet: la început aceasta a fost o sectă protestantă! Însă, în drumul său, a împrumutat o grămadă de alte elemente şi din alte mişcări sectare şi s-a dezvoltat. A ,,adunat” toate aceste elemente aşa cum o piatră care începe să se rostogolească de pe vârful unui munte înzăpezit, în rostogolire începe şi se măreşte, devine un bulgăre de zăpadă, apoi, acest bulgăre se tot măreşte, se tot măreşte, şi devine un bulgăre uriaş de zăpadă, iar când ajunge jos, la baza muntelui, nimeni nu mai recunoaşte acea piatră care a început să se rostogolească, încet, încet din creştetul muntelui. La fel şi în cazul nostru: Hiliasmul a început ca o erezie protestantă, dar acum, numai erezie protestantă nu mai este! Acum a devenit o erezie iudaizantă , şi conţine toate acele elemente care amintesc de confruntarea dintre Iudaism şi Creştinism de la începuturile Bisericii Primare.