Sfântul Mucenic Victor Stratilat, din Marsilia – 21 iulie
21 July 2014Potrivit Sfântului Eucherius, Arhiepiscopul Lyonului la mijlocul secolului al IV-lea, Sfântul Victor de Marsilia [născut la o dată necunoscută și pătimitor de moarte mucenicească la Marsilia, pe 21 iulie 303 (sau 304)] a fost un militar roman, ofițer într-o legiune tebană compusă în întregime din creștini, şi masacrată în vremea stăpânirii împăratului Dioclețian (285-305) și a lui Maximian (285-305) la Agaune (astăzi Saint Moritz, în Elveția). Potrivit lui Amédée Thierry, istoric al secolului al XIX-lea, Victor a fost ofițer în garda împăratului şi ar fi ajuns la Marsilia cu ocazia unei vizite în acest oraș a împăratului Maximian.
În luna februarie a anului 303, într-un imperiu roman deja foarte bine creștinat, unde credința creștină pătrunsese în diversele straturi ale populației, a izbucnit o persecuție neașteptată, brutală și sistematică, care avea să facă mii de victime. Scăpat din masacrul asupra legiunii tebane, Sfântul Victor avea să fie martirizat la Marsilia pentru că a refuzat să se lepede de credința creștină.
Pe 8 iulie 303 (sau 304, după alte surse) un soldat cu numele de Victor, ofițer într-o legiune tebană, a fost adus la tribunalul din Marsilia unde își avea locuința prefectul pretoriului numit Eutichius. Acest soldat refuza să-și primească solda și afirma cu tărie că este creștin. Refuzând să aducă jertfă la idoli așa cum i-a cerut judecătorul, Victor a fost târât prin tot orașul cu mâinile legate la spate.
Readus în fața judecătorului, Victor refuză din nou să aducă sacrificiul, zicând: „Nu voi aduce nici o jertfă, deoarece aceasta i se cuvine Creatorului și nu unei creaturi.” Auzind aceasta, tribunul Asterius l-a pălmuit, iar soldații l-au bătut cu ciomege. După aceasta, Asterius a ordonat să fie atârnat și bătut cu biciul cu mai multe capete, iar mai pe urmă a fost coborât și închis într-o temniță.
Pe 21 iulie, Sfântul Victor a fost scos din arest și adus din nou în fața prefectului Eutichius, unde a refuzat în mai multe rânduri să sacrifice zeilor. Judecătorul îi indică altarul unde trebuie să aducă jertfă, însă Victor nu poate nici măcar răbda priveliștea acestui altar închinat falșilor dumnezei și, cu o lovitură de picior, îl dărâmă la pământ. Plin de mânie, judecătorul a ordonat să-i fie tăiat piciorul cu care a lovit. Pentru că Sfântul Victor a refuzat în continuare să aducă jertfă, prefectul a poruncit să fie pus sub piatra de moară a brutarului, care era trasă de animale și cu care se măcinau, de obicei, grânele. Astfel şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, ofiţerul roman Victor.
Creștinii din Marsilia au reuşit să obţină trupul Sfântului Mucenic Victor și să-l ascundă, în grabă, într-un loc săpat în stâncă, sub coasta unui deal. Pe acest loc se va construi mai târziu o mănăstire căreia i s-a dat numele a Sfântului Victor de Marsilia şi care, începând cu sfârșitul antichității, va fi a dintre cele mai importante mănăstiri apusene şi locul unde este înmormântat Sfântul Ioan Casian.