Cuviosul Rafail din Banatul sârbesc

Cuviosul Rafail din Banat era sârb de neam și a fost ieromonah al Mănăstirii Hilandar, unde s-a nevoit în chip bineplăcut lui Dumnezeu o lungă perioadă de vreme, la începuturile secolului al XVII-lea.

Cuviosul Rafail a fost trimis de mănăstire în actualul oraș Zrejanin din regiunea Banatului, unde mănăstirea Hilandar avea un metoc. Acolo s-a nevoit aspru, nu doar pentru împlinirea slujirii care i s-a încredințat, ci și în toată nevoința monahicească, mai ales în rugăciune și post. A viețuit într-o mică colibă și în aceasta a și adormit cu pace întru Domnul și a fost îngropat.

În acest loc, la scurt timp după aceea, s-a construit spre cinstirea lui un mic paraclis, care în 1826 a fost restaurat și mărit. Dumnezeu i-a dăruit îmbelșugat harisma facerii de minuni. După adormirea sa, poporul bine-credincios a început să se roage la mormântul lui. Până azi, credincioșii își aduc bolnavii acolo, fac prevegheri de toată noaptea la bisericuță, li se citește rugăciunea Sfântului Rafail și, după măsura credinței lor, își găsesc tămăduirea.

Pomenirea lui este cinstită pe 16 august și pe 13 iulie.

Biserica din Plandište poartă hramul Cuviosului Rafail Banatski

Sursa: Monahul Moise Aghioritul, Sfinții Sfântului Munte