Drumuri bizantine din Tesalonicul de astăzi

Membrii Comisiei de Arheologie au dat „undă verde” pentru mutarea vestigiilor bizantine descoperite la staţia „Venizelou” cu ocazia excavaţiilor executate pentru metroul Tesalonicului.

Vestigiile ce urmează a fi mutate sunt două străzi bizantine care se intersectează, strada Cardo, pavată cu caldarâm, şi Decumanus, pavată cu marmură, cea de-a doua depăşind în lungime 75 metri şi pe care sunt vizibile nu numai urmele roţilor căruţelor, ci şi lucrările antice de reparaţie a străzilor executate cu plăci provenind de la cariera lui Hortiátis.

Drum bizantin, subsolul metroului din Tesalonic

De asemenea, şi un tetrápylon, descoperit la intersecţia celor două străzi amintite, cu cele opt coloane care-l susţineau, precum şi alte şase coloane, căzute astăzi, care mărgineau drumuri pietonale acoperite, clădirea cu intrare monumentală şi plăcile de marmură care o acopereau, refolosite – provenind din plăcile care pavau drumurile sau de la o altă clădire – bazele coloanelor, conducta de scurgere acoperită cu ţiglă, urme rămase pe plăcile de marmură de la jocuri de masă şi în general toate vestigiile locuinţelor, datate între sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul celui de-al VII-lea.

Cel mai probabil toate aceste vestigii bizantine vor fi mutate pe spaţiul fostei unități militare „Pavlos Melás”, astăzi părăsit, considerat ideal pentru crearea unui parc arheologic. Cei 6000 mp ai fostei unități militare (dintre care 3000 mp sunt spaţii acoperite sau parţial acoperite, iar 3000 sunt spaţii neacoperite) sunt socotiţi nu numai suficienţi, dar şi adecvaţi pentru păstrarea şi conservarea antichităţilor care au fost deja detaşate (morminte, clădiri, rezervoare etc.) şi mai ales, pentru expunerea întregului complex descoperit pe locul unde urmează să se construiască staţia de metrou „Venizelou”.

Vestigii bizantine, subsolul metroului din Tesalonic

În mod categoric, dacă în urma cercetărilor vor mai fi descoperite şi alte straturi din epoca paleocreştină, romană sau chiar mai veche, va fi posibilă expunerea în acelaşi spaţiu, alături de vestigiile din perioada bizantină. Bineînţeles pentru ca propunerea să se poată materializa e necesară cedarea prealabilă a spaţiului amintit de către Ministerul Apărării către Ministerul Mediului, Energiei și Schimbărilor Climatice sau către Secretariatul General al Ministerului Culturii și Sportului.

În cazul în care acest proiect va deveni realitate, va constitui un nou pol cultural de atracţie în Tesalonic. Desigur deschiderea unei noi staţii de metrou, propusă spre construire, în apropierea lagărului va face mai uşor accesul publicului şi al comunităţii ştiinţifice la monumentele expuse.

Drum bizantin, subsolul metroului din Tesalonic

După cum au declarat Secretarul General al Ministerului Culturii și Sportului, Lina Mendóni, precum şi şeful Direcției de Antichități bizantine și post-bizantine, Evanghelía Gheroúsi, păstrarea vestigiilor arheologice pe locul descoperirii lor nu este realizabilă, căci va conduce la desfiinţarea staţiei aflate în lucru, ceea ce nu intră în discuţie.

„Recomandările trimise încă din 1999 şi mai ales din 2006, de Eforiile Direcţiei Arheologice către fostul Minister al Mediului, Amenajarea Teritoriului și Lucrărilor Publice şi către Ministerului Culturii și Sportului, prin care erau informate în legătură cu descoperirea unor importante vestigii arheologice în urma săpăturilor executate pentru construirea metroului, precum şi asupra pericolului ca acestea să fie gestionate cu mijloace minime, au fost ignorate”, a subliniat printre altele dna Mendóni, explicând faptul că întârzierea lucrărilor nu se datorează în nici un caz arheologilor.

La rândul său, consilierul societăţii Metroul Atic pe probleme de cercetare arheologică, academician şi profesor la AUTH (Universitatea Aristotelică din Tesalonic), Mihail Tivérios, care a luat, de asemenea, parte la şedinţă, a subliniat faptul că nici una dintre stațiile de metrou din Tesalonic, nu poate fi mutată nici măcar cu o jumătate de metru faţă de proiectul iniţial, în vreme ce discuția inițială cu compania pentru conservarea in situ a monumentelor a fost repede respinsă.

«Nu ar fi trebuit să existe nici stația „Venizelos” nici „Sfânta Sofia”, pentru că distanţa dintre ele nu este de nici măcar 400 m. Cu toate acestea, ele există, iar desfiinţarea lor nu intră în discuţie. Şi pentru că am putea conserva in situ numai bucăţi din vestigiile descoperite, cea mai indicată soluţie este ca ele să fie mutate integral pe terenul Unit[íi Militare “Pavlos Melás”», a explicat acesta.

Membri ai Consiliul Central de Arheologie au declarat că, deşi conservarea in situ a vestigiilor este soluţia optimă, căci prin scoaterea lor din reţeaua urbană a vechiului oraş bizantin duce la o pierdere parţială a valorii, din pricina condiţiilor existente, soluţia mutării lor este cea mai potrivită. Propunerea amintită are drept model parcul arheologic al Campusului Universitar din Zográfou, Atena, care găzduieşte cele mai importante bucăţi detaşate prin săpăturile executate pe Bulevardul Amalías şi pe Bulevardul Constituţiei (Syntágmatos), în contextul lucrărilor la metroul din Atena.

Vechea agora romană, Tesalonic

Mai mult, membrii Consiliul Central de Arheologie au emis opinia conservării in situ a vestigiilor arheologice descoperite la staţia „Democrația” a Metroului Tesalonic. Este vorba despre 21 morminte, dintre care 4 morminte de incineraţie, 12 morminte săpate şi trei osuare, precum şi un altar funerar, o coloană de mormânt și câteva gropi în care erau păstrate chiupuri, care datează din perioade istorice diverse, de la epoca elenistică şi romană până în secolele al III-lea şi al IV-lea d.H.

De asemenea, cele mai notabile descoperiri din seria vestigiilor scoase la iveală în urma săpăturilor efectuate la staţia „Venizelou”, amprente de picioare umane și urme de copite de animale care s-au păstrat pe teren, vor fi şi ele detaşate şi mutate de la locul unde au fost descoperite.

Notă informativ editată de Serviciul Cultural şi de Comunicare al Bisericii Greciei