Gouménissa, orășelul pitoresc din nordul Greciei

Care sunt caracteristicile culturale ale Gouménissei?
Care sunt obiectivele deosebite pe care le putem vedea în această regiune?
Care este tradiția muzicală a locului?

La aceste întrebări a avut amabilitatea să răspundă, pentru Pemptousia, Athanásios Káppas, protopsalt al Sfintei Mitropolii a Gouménissei și profesor la școala de muzică din Iannitsá.

Gouménissa. Procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Pemptousia: Puteți să ne spuneți câteva lucruri despre caracteristicile culturale al Goumenissei?

Athanássios Káppas: Din ianuarie 2005 sunt protopsalt în strana dreaptă la biserica mitropolitană Sfântul Gheorghe din Gouménissa. Gouménissa se găsește în nordul Greciei, aproape de granița cu Bulgaria, este capitala provinciei Peonía și reședința Sfintei Mitropolii de Gouménissa, Ghefíra, Axioupóleos și Polikástrou. După toate probabilitățile, numele și-l datorează stareței Sfintei Mănăstiri a Maicii Domnului-Gouménissa, care a fost spânzurată de către turci. În piața centrală a orașului există o frumoasă cișmea, construită în 1918 de către soldații francezi, a cărei apă nu încetează să curgă vară-iarnă. De jur-împrejurul orașului, la doar câțiva kilometri se găsesc mai multe mănăstiri, cea mai importantă dintre acestea fiind Sfânta Mănăstire a Cuviosului Nicodim, în satul Pentálofos. În oraș se găsește, de asemenea, Mănăstirea Maicii Domnului-Gouménissa, unde se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută, mai ales, datorită sărbătorii care are loc în fiecare an în luna august.

Goumenissa. Interiorul bisericii mitropolitane a Sfântului Gheorghe

Tradiția psaltică din aceste locuri, după discuțiile pe care le-am avut ocazional cu preoți și ieropsalți vechi, nu se distinge ca fiind caracteristică unui anumit ifos, iar psalții care slujeau în trecut la stranele bisericilor cântau mai mult practic. Cu toate acestea, chiar și în acest ifos practic, se pot distinge caracteristicile muzicale ale locului și valoarea tradiției orale care, de multe ori, a funcționat ca unic mijloc de predare și învățare. Chiar și în aceste condiții, în zilele noastre, tinerii încearcă să cunoască muzica psaltică și să facă studii aprofundate de muzică, dar consider că acest lucru va depinde de modul în care vom știi noi să îi inspirăm și să îi facem să înțeleagă importanța și valoarea muzicii psaltice ca artă, dar și a psaltului ca împreună-slujitor, lucru care, după cum este lesne de înțeles, este o mare responsabilitate pentru noi.

Biserica mitropolitană Sfântul Gheorghe, așa cum arată ea astăzi, în plin proces de restaurare

Pemptousia: Gouménissa mai este cunoscută și pentru formațiile muzicale de alămuri. Se mai păstrează vie această tradiție în zilele noastre?

Athanásios Káppas: Da, este cunoscut tuturor faptul că Gouménissa este faimoasă pentru grupurile de muzicieni care cântă la instrumente de suflat precum clarinetul, trompeta, trombonul și alte instrumente din familia acestora. Repertoriul tradițional local este foarte bogat și a fost făcut cunoscut și iubit mai ales de către formațiile de dansatori. Este demn de menționat faptul că în Vinerea Patimilor, la înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf, participă mai mult de 200 de muzicieni de toate vârstele împreună cu formațiile lor, punctul culminant fiind întâlnirea lor în piața centrală a orașului, unde cântă cele trei stări ale Prohodului. Mulțime de oameni, aproape din toată Grecia, vizitează în zilele acelea Gouménissa, pentru a se bucura de acest minunat spectacol.

Vinerea Mare. Procesiunea cu Epitaful la Gouménissa

Pemptousia: Vreți să ne spuneți câteva cuvinte despre monumentele bisericești din Gouménissa?

Athanásios Káppas: Sfânta Mănăstire Panaghía-Gouménissa a fost centrul religios cel mai important în perioada stăpânirii otomane (1430-1912). Se crede că, în vechime, a fost mănăstire catolică, care, în secolul al XIV-lea, a fost cedată, printr-un hrisov imperial, Mănăstirii Ivir de la Sfântul Munte. Biserica de astăzi a mănăstirii a fost construită în 1802. Este pe lista monumentelor protejate, iar în ultimii ani au fost efectuate lucrări importante pentru renovarea ei, sub inițiativa Înaltpreafințitului Mitropolit Dimítrios, care din 1991 se ostenește pentru înflorirea duhovnicească a mitropoliei încredințată lui. Oamenii locului au mare evlavie la icoana Maicii Domnului, care este cunoscută pentru minunile pe care le săvârșește, astfel că în fiecare săptămână se săvârșește paraclisul ei, la care participă mulțime de credincioși. Cinstita icoană a Maicii Domnului, numită și Gouménissa, este sărbătorită de 4 ori pe an: de Întâmpinarea Domnului (când se face și priveghere), a treia zi după Paști, când se face și procesiune și în cele trei zile de 15, 16, 17 ale lunii august (Adormirea Maicii Domnului și Mutarea la Ceruri). La toate aceste sărbători participă foarte multă lume și se creează o atmosferă foarte frumoasă de rugăciune și pioșenie. Se crede că această icoană a Maicii Domnului este foarte veche, datând din secolele XIII-XIV.

Goumenissa. Mănăstirea Maicii Domnului (Panaghia)

Biserica la care cânt eu este construită în 1864 și are aceeași arhitectură cu biserica Sfântul Mina din Tesalonic. Din păcate, în următorii 4 ani va rămâne închisă din pricina lucrărilor de restaurare care se desfășoară. Suntem deja în anul al doilea de când au început lucrările și acestea continuă într-un ritm foarte bun. Astăzi, slujbele se țin la subsolul unei clădiri care a fost transformată în biserică, cu destule probleme, aș spune, dar Sfântul Gheorghe ne va ajuta și toate dificultățile vor trece.

Pemptousia: Ce loc ocupă muzica bizantină la școlile de muzică?

Athanásios Káppas: Consider că predarea muzicii psaltice trebuie să se facă nu doar la școlile de muzică ci la toate școlile de învățământ primar și gimnazial. Rădăcinile acestei muzici sunt atât de adânci, de-a lungul veacurilor, iar arta psaltică constituie un capitol important al istoriei și a identității noastre naționale. Din păcate, muzica bizantină nu are locul pe care îl merită în cadrul învățământului și consider că aceasta este o temă care trebuie abordată în cadrul unei discuții mai vaste care privește și nivelul de ,,europenizare” la care a ajuns statul grec astăzi, această influență făcându-se simțită și în cadrul sistemului de învățământ.

Mănăstirea Sfinților Mucenici Rafail, Nicolae și Irina. Griva, Goumenissa

Cu toate acestea, astăzi, cu ajutorul municipalității, a mitropoliilor și a enoriilor, oricare dintre noi, fiecare din poziția în care se găsește, poate ajuta și promova învățarea muzicii tradiționale grecești, astfel încât acest loc să devină model de  cultură și educație în cadrul comunității locale. Deja, mai multe mitropolii au înființat școli de muzică bizantină recunoscute de către Stat, în care cei care merg să studieze vor dobândi atât cunoștințe teoretice, cât și practice, îndrumați fiind de profesori remarcabili, astfel încât, mai târziu, stranele bisericilor să fie înzestrate și, chiar și cele mai mici parohii să aibă psalți foarte bine pregătiți. În satele mai izolate, această temă ne preocupă în mod deosebit, fiindcă se simte lipsa clericilor, dar și a psalților, și cred că este foarte important ca clopotul să continue să se audă iar locuitorii care au mai rămas în aceste zone să simtă măcar că Biserica nu i-a părăsit.

Biografie:
Athanásios Káppas s-a născut și a crescut în orașul Iannitsá din nordul Greciei. A obținut atestatul și diploma de muzică bizantină, având ca profesor pe Antónios Patrónas, Arhonde și Protopsalt al Bisericii Celei Mari a Lui Hristos a Patriarhiei Ecumenice. În paralel, a studiat kanonaki (instrument tradițional), avându-l profesor pe Apóstolos Tsardákas, și a participat la câteva seminarii la Beirut, dedicate instrumentului menționat mai sus. Din 2001 și până astăzi este protopsalt la biserica mitropolitană Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Gouménissa și profesor la școala de muzică din Iannitsá, precum și dirijor și profesor la Liceul de fete din Iannitsá, la Asociația Culturală ,,Capadocienii” din Néou Milotópou, și la Asociația Refugiaților din Asia Mică-Edessa ,,Cocorul”. A luat parte la conferințe despre tradițiile populare locale, înregistrări cu muzicieni și coruri de psalți și a alcătuit numeroase referate având ca temă tradiția dansurilor local.