Sfinţii Ioachim şi Ana, cei mai fericiţi părinţi

Cei mai fericiţi părinţi din întreaga istorie a lumii sunt Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului. Pe ei, Biserica îi preamăreşte ca pe cei mai fericiţi dintre părinţi: „O, fericită însoţire: Voi sunteţi mai presus de toţi părinţii, căci aţi născut pe cea mai presus de fire” (Troparul Vecerniei zilei de 9 septembrie).

Ioachim şi Ana sunt cei mai fericiţi dintre părinţi, pentru că au născut pe cel mai sfânt şi mai frumos copil din întreaga lume: au născut pe Maica Domnului, care este mai înaltă decât întreaga zidire. Dacă într-o parte a balanţei punem întreaga creaţie, aştrii, întreaga omenire, toţi sfinţii, iar în cealaltă pe Maica Domnului, balanţa se va înclina către partea Maicii Domnului.

După cum scriu Sfinţii Părinţi ai Bisericii, întreaga lume a fost creată pentru Maica Domnului, iar Maica Domnului pentru Hristos. Hristos este cauza şi scopul Creaţiei. Şi dacă Hristos a devenit om, Dumnezeu şi om, este pentru că a fost găsită vrednică să-L aducă pe lume Fecioara Maria. Aşa cum pomul există pentru fructe, la fel şi întreaga zidire omenească şi îngerească există pentru Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi Pururi Fecioară Maria, care este mai presus nu numai decât toţi oamenii la un loc, ci şi decât întreaga tagmă a îngerilor şi a arhanghelilor.

Există, prin urmare, părinţi mai fericiţi decât părinţii Maicii Domnului? Sfântul Ioan Damaschinul îi preamăreşte pe aceşti părinţi binecuvântaţi, zicând: „O, Ioachim şi Ana, fericită însoţire, întreaga zidire vă este recunoscătoare, căci prin voi a adus dar Făcătorului a toate, dar mai mare decât toate, maică cuviincioasă, unică, de o seamă cu Făcătorul a toate. Minunat pântecele Anei, în care încet-încet a crescut şi din care, îndată ce a căpătat chip, la vremea potrivită, s-a născut prunc preasfânt. O, pântece, care ai purtat în sine pe cerul cel însufleţit, mai înalt decât nemărginirea cerurilor”.

Numele Ana înseamnă „har”. I-a socotit Dumnezeu, a ascultat rugăciunea lor. Ce era Ana? Stearpă, adică nu putea să dobândească copil. Şi rugăciunile ei au fost ascultat şi a dobândit copil, din mila lui Dumnezeu. Ştim, însă, că şi alte femei sterpe din Vechil Testament au dobândit copii în mod minunat. Însă toate au dobândit băieţi: Sara pe Isac, Ana lui Elkana pe Samuil, Elisabeta pe Înaintemergătorul Ioan. Ana lui Ioachim este singura femeie stearpă care a dobândit o fată. De ce? Căci o femeie, strămoaşa Eva, prin neascultare a născut păcatul şi moartea, femeie şi Maica Domnului, Preasfânta, noua Evă, prin ascultare a născut pe Mântuitorul lumii, Cel fără de păcat, adică viaţa.

Erau vrednici de primirea harului, Ioachim şi Ana. Erau amândoi oameni plini de har. Hristos spune: „Din roadele lor să-i cunoaşteţi pe ei” (Matei 7, 16). Copiii sunt rodul şi imaginea părinţilor lor. Părinţii evlavioşi şi credincioşi nasc copii buni. Aşteptaţi-vă, deci ca astăzi, din părinţi necucernici şi necredincioşi să iasă copii lumeşti şi necuviincioşi. Copaci putrezi, roade putrede. Părinţi necuviincioşi, copii stricaţi. Există, bineînţeles, şi excepţii. În situaţia părinţilor Maicii Domnului, s-a respectat, însă, regula. Părinţi sfinţi, copil preasfânt. Se spune într-un tropar: „Având viaţă înaltă şi curăţia vieţii, v-aţi făcut mai înalţi decât toţi părinţii, născând pe Fecioara ce fără pată” (Cântarea I a Canonului zilei de 9 Septembrie).

Iar Sfântul Ioan Damaschinul teologhiseşte: „Trăindu-vă viaţa în nevinovăţie şi sfinţenie, aţi rodit podoaba fecioriei, fecioară înainte de naştere, fecioară în ora naşterii şi fecioară după naştere, singura care rămâne pururi şi cu mintea, și cu duhul, şi cu trupul fecioară”.

Sursa: Arhim. Daniil G. Aeráki, Klímata tīs ambélou, Atena, 2003, p. 42-44