Taina pocăinţei şi mărturisirii greșelilor

Prin Taina Botezului, omul se curăţeşte şi se eliberează de sub stăpânirea răutății și se face luminos şi cu totul curat. Dar atâta vreme cât trăieşte, din pricina slăbiciunii firii omeneşti, omul greșește cu voia lui sau fără voia lui. Aceste greșeli (sau păcate) față de cei din jur, față de noi înșine, ori față de Dumnezeu, ne rănesc sufletul. Hristos, Cel Care cunoaşte mai bine decât oricine sufletul omenesc şi Căruia îi pasă de noi, căci ne iubeşte şi vrea să vindece și să aducă întru bucuria și pacea Lui, caută să ne dea vindecare sufletului, iar asta se petrece prin Taină Pocăinţei, adică prin schimbarea minții și a gândurilor, prin mărturisirea greșelilor și prin împăcarea cu El și cu toți oamenii.

***

Oricui veţi lăsa păcatele, vor fi lăsate și oricui le veţi ţine, ţinute vor fi, le-a spus Mântuitorul Apostolilor Săi, dându-le puterea de a ierta păcatele oamenilor.

Taina aceasta a pocăinței înseamnă, mai întâi, să ne dăm seama că am greșit, să ne pară rău pentru asta și să ne dorim să nu mai greșim; apoi, păcatele deja întâmplate sunt spuse duhovnicului (preotului), pentru ca el să ne ajute să vindecăm rănile sufletului și celelalte urmări ale greșelilor, dar și pentru ca el să ceară de la Hristos iertare pentru noi și pentru a fi de partea noastră la Judecata Domnului, atunci când toate cele nemărturisite și ascunse se vor arăta pe față, înaintea tuturor.

Prin mila lui Dumnezeu și întărirea de la Duhul Sfânt, după mărturisire suntem ușurați, eliberați de greutatea faptelor rele, pe care căutăm să le îndreptăm și să nu le mai săvârșim.

Preot citind rugăciunea de după spovedanie: Domnul și Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, cu harul și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine, fiule, și să-ți lase ție toate păcatele.