Catapeteasma euharistică – prag pascal al Împărăţiei

Va invităm la vernisajul expunerii icoanelor unei întregi catapetesme, miercuri, 25 martie, orele 16.00 la Palatele brâncoveneşti de la Mogoşoaia, în Cuhnia Palatului.

Prezintă părintele prof. lector univ. Jan Nicolae, istoricii de artă Doina Mândru şi Mădălina Mirea.

Biserica “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia are o poveste specială, a cărei derulare cuprinde un întreg deceniu, 2005-2015, beneficiind de dezbaterea arhitecturală şi iconologică de după 1989 din spaţiul cultural şi eclezial românesc. Biserica reprezintă un manifest teologic şi estetic, rafinata sa coregrafie arhitecturală şi iconologică stând sub semnul regăsirii unui ethos euharistic şi duhovnicesc specific creştinismului primar, dar şi al conexiunilor locale cu reînnoirea euharistică şi filocalică, dezvoltand o viziune plastică de sinteză simbolică în zona universală a arhetipurilor.

Întregul ansamblu al altarului format din iconostas, proscomidiar şi uşa de ieşire a altarului stă sub pecetea teologiei euharistice ioaneice.

Morfologia acestui unicat arhitectural  cerea o atenţie specială dedicată formei iconostasului care a fost conceput şi realizat de artistul plastic Virgil Scripcariu (n. 1974) încadrându-se în aceeaşi orientare euharistică a întregului edificiu, partea de sus fiind în forma buzei unui potir, privit din profil, care-şi revarsă preaplinul în naos, iar întreaga sa elaborare încearcă să îmbine mai multe tipologii reconciliate euharistic în imaginea lui Hristos ca noua Catapeteasmă a Templului eshatologic[1] (cf. Evrei 9): potir, ecran mistagogic, viţă (arbore) a lui Iesei, norul de martori, vedenia Împărăţiei, înălţimea sa fiind exact până la piedestalul de sub picioarele Orantei din absida altarului, dispus pe circa 4 metri. Urzeala hermeneutică a diferitelor tipologii este asigurată printr-o textură preţioasă formată din miezuri şi peceţi liturgice gravate pe trupul catapetesmei: Via Domnului; Ciorchinele milostivirii; Viţa lui Iesei; Frângerea pâinii; Paharul binecuvântării; Catapeteasma zilei a opta; Har peste Har; Norul slavei; Nor de martori. Din punct de vedere practic, iconostasul ţine loc şi de veşmântar, ducând la regăsirea dimensiunii iconice şi eshatologice a înveşmântării sacerdotale. De asemenea, înscrisurile din ciclul Deisis „Nu mai au vin” (Maica Domnului) şi “Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Sf. Ioan Botezătorul), ca şi prezentarea Crucii de tâmplă ca şi carte a vieţii lui Iisus Hristos, Mielul junghiat de la întemeierea lumii (Apoc. 13, 8), sunt embleme ale misticii nupţiale euharistice.

Icoanele tâmplei, executate de pictorul Ioan Popa împreună cu soţia sa, Camelia Popa, în stare binecuvântată, vor fi dispuse pe două etaje iconografice: în cel dintâi icoanele împărăteşti Hristos Viţa şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus purtând un ciorchine de strugure (Weintrauben Madona), o formă de inculturare a Evangheliei în Ţara vinului cu hotarul său de la Alba Iulia, și icoanele de hram: Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinţii Ioani – Botezătorul, Evanghelistul şi Hrisostomul; etajul al doilea cuprinde prăznicarul de tâmplă într-o subtilă şi curajoasă abordare plastică, iar in mijlocul lor va sta icoana „Hristos în slavă”, trecând dincolo de catapeteasma zilei a opta. Pandantul acestei imagini centrale va fi în lăuntrul altarului, pe spatele catapetesmei,  icoana Preascumpului Sânge al lui Hristos, încadrată de Părinţi ai Bisericii din cele mai importante tradiţii culturale, greacă, latină şi siriacă. Se distinge între aceştia Sf. Grigore Palama purtând un înscris omiletic euharistic: „Pâinea aceasta este ca o catapetesamă” (Omilia 56).

La bază, dedesubtul celor patru icoane ale primului registru iconografic al iconostasului, vor fi stilizate patru simboluri aviforme: pelicanul (Hristos), cloşca (Biserica, după modelul de la biserica ierusalimiteană Dominus flevit), vulturul sau păunul (Brâncoveanu) şi fenixul (Ioanii). Uşa laterală de la altar va avea aceeaşi stilistică, dar va fi legată de tema Crucii ca teasc mistic.

Lector univ. Jan Nicolae, paroh al Bisericii “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia.

[1] Jan Nicolae, Dumnezeiasca Euharistie, catapeteasma zilei a opta, conferinţă în cadrul Festivalului „Din dragoste pentru frumos”, Paris, 29 mai-1 iunie 2014.