Monahul Iosif de la Chilia Sfântului Mina – pustia Víglei, Sfântul Munte
30 June 2015Părintele Iosif s-a născut în anul 1958 în localitatea Sfântul Vasile de lână Corint. Numele său civil era Hrístos Bairaktáris. A absolvit școala de psalți a Mitropoliei din Corint. Un rol important în educația sa muzicală l-a avut tatăl său după trup, preotul Dimítrios Bairaktáris, protopsaltul bisericii Sfântul Nicolae din Corint, Ioánnis Spanós, precum și Athanásios Paivanás, ucenicul vrednicului de pomenire Trasivoúlos Stanítsas. Între anii 1983-1989 a fost monah la Mănăstirea Dochiariu, unde participa activ la cântarea de la strană împreună cu ceilalți părinți din obște. Astăzi, el se găsește la chilia Marelui Mucenic Mina (prăznuit pe 11 noiembrie) într-o zonă îndepărtată și izolată din Sfântul Munte.
Părintele Iosif, în afară de îndatoririle sale monahale, se ocupă și cu studiul scrierilor teologice, istorice ori muzicale, iar din când în când poate fi găsit la strana Mănăstirii Marii Lavre a cuviosului Atanasie, dar merge și la praznice și privegheri la alte mănăstiri.
Chilia Sfântul Mina se găsește la înălțimea de 250 de metri, în partea sud-estică a peninsulei athonite. În acest loc, în antichitate, generalul persan Mardonius și-a pierdut o treime din flota sa, adică 300 de corăbii și peste 20 000 de soldați.
Sus, printre stânci se află două peșteri care au fost cândva locuite, una în partea de răsărit, iar cealaltă în partea de sud.
La începutul secolului al XIX-lea a fost construită o chilie, care, însă a ars, fiind lovită de fulger. În anul 1933, așa cum se poate citi pe o epigrafie, a fost ridicată biserica chiliei, închinată Marelui Mucenic Mina, precum și cel de-al doilea etaj al chiliei, în partea de nord, care a fost mistuit și acesta, tot de fulger, fiind salvată doar biserica. Biserica aceasta a fost ridicată de un oarecare monah Mina, iar catapeteasma, care este sculptată, precum și ușile și ferestrele, sunt lucrate de același bătrân, care a fost un sculptor desăvârșit.
Pardoseala de marmură a bisericii (1997-1998), adevărată operă de artă, a fost lucrată de monahul Iosif, fiind alcătuită din figuri geometrice mozaicale. Imaginile reprezentate sunt: în centru se află o piatră de pe Muntele Sinai, astfel încât locul acela este numit Locul Sinai sau locul de rugăciune. De jur împrejur se află o împletitură de modele arhitecturale antice, cu nuanțe cromatice care fac trimitere la rasele oamenilor și la dorita dragoste și înțelegere între aceștia. În colțurile pardoselii, se află reprezentați patru delfini, intercalați în reprezentări ale vieților mai multor sfinți. De asemenea, există o inscripție, ,,Iosif cere milă” (1997), care este ca o rugăminte veșnică a omului către Creatorul său. Mai multe sculpturi de marmură, piatră și lemn împodobesc chilia. O scară sculptată, lucrată de același părinte Iosif, face legătura între chilie și peștera Sfântului Atanasie care se află alături de chilie.
Nu departe de Vígla – care oferă o priveliște încântătoare asupra mării – în aer, se află un punct de trecere al avioanelor Aviației Militare, care zboară pe acolo atunci când pleacă sau se întorc din misiuni. Mai mult de atât, există și un cod special între piloții de pe avioane și monahul de la Vígla, acesta din urmă fluturând un imens steag grecesc dar și unul bizantin, urând, astfel, succes, în misiunile lor, celor ce conduc imensele păsări de metal. Aceștia îi răspund în semn de salut monahului, executând diferite figuri acrobatice cu avioanele. Același lucru se întâmplă atunci când, pe acolo trec și navele Pazei de Coastă.
Părintele Iosif a venit la Vígla în anul 1989, găsind chilia o ruină, fiindcă nu mai fusese locuită de decenii. De atunci încearcă, cu trudă și fără întrerupere – cu succes până acum – să refacă chilia, făcând-o loc de sălaș duhovnicesc pentru toți închinătorii care îi trec pragul. Nu pot fi uitate ușor cuvintele sale pline de înțelesuri ascunse, alegorice, care provoacă meditație adâncă, trezvie interioară și pocăință.
Părintele Iosif a răspuns cu multă amabilitate și dragoste invitațiilor venite din partea unor patriarhi ori mitropoliți de a merge să cânte la praznice și sărbători. În fiecare an, gheronda face un pelerinaj la Sfintele Locuri, în preajma sărbătorii Paștilor.
În cartea sa ,,Cântări veșnice de la Sfântul Munte”, mitropolitul de Rodostólou, Hrisóstomos, îi dedică părintelui un număr important de pagini unde, cu multă minuțiozitate, sunt descrise instalarea sa la Vígla, dificultățile de care s-a lovit la început, dar și relația specială pe care și-a creat-o cu piloții Aviației Militare care trec pe acolo, zi și noapte.
Spune părintele Iosif: ,,Ceea ce trebuie să căutăm este pacea, atât cea interioară, cât și cea exterioară. Prin urmare, cred că este benefică această legătură, să-i spunem, care s-a creat, ca răsplată reciprocă și ca elogiu adus celor care luptă pentru pace”.
,,Cel ce vine pe aripile vânturilor într-un loc al păcii, caută, cere, primește și duce cu el pacea până la marginile lumii” – Iosif Monahul, Vígla, Sfântul Munte.