Melosul bizantin și muzica europeană
26 September 2015Profesorul de muzică Andréas Rodousákis vorbește despre însemnătatea muzicii bizantine și despre încercarea lui Sokratis Vernardos de a combina melosul bizantin cu muzica europeană.
Nu aș vrea să-i nedreptățesc pe cei care au încercat să europenizeze muzica bizantină și să o facă să semene cu muzica occidentală europeană. Aș vrea, astfel, să amintesc numele unui psalt și dirijor foarte bun, Sokratis Vernardos, care, din păcate, a plecat destul de devreme dintre noi.
Sokratis Vernardos a lăsat în urmă o operă impresionantă de lucrări muzicale bizantine pe care le-a adaptat pentru portativ pentru a fi interpretate și instrumental. Una dintre aceste lucrări a fost o rapsodie bizantină dedicată Sfântului Cosma Etolianul. Aceasta a fost, într-adevăr, o încercare demnă de laudă. Această rapsodie a fost pusă în scenă cu succes, de mai multe ori, de către diferiți dirijori, cu participarea unui număr destul de mare de interpreți, muzicieni, soliști etc. O prezentare foarte reușită a avut loc la Piería, acolo unde activează Asociația Culturală ,,Ta Pátria”. Spectacolul a fost foarte apreciat de critici, dar nu numai, ci și de monahi și oameni ai Bisericii.
Țin să le mulțumesc și eu tuturor acelora care ne-au apreciat, pentru că și eu am participat la această lucrare a lui Sokratis Vernardos. Însă, nu pot spune că această tentativă a lui a fost continuată de cineva pentru că, din punct de vedere muzical, lucrurile nu sunt atât de simple. Pentru că nu este deloc ușor să combini cele două moduri muzicale de scriere și de interpretare atât de diferite. Muzica europeană, diatonică, are anumite distanțe intervalice diferite de cele caracteristice muzicii bizantine, care se supune altor reguli. Este destul de dificil să combini cele două moduri diferite de scriere, dar și de interpretare.
Ar fi, însă, nedrept să nu amintesc că au avut loc și astfel de încercări care au și ele un scop bun astfel încât oamenii să poată lua contact cu astfel de lucrări alcătuite în spiritul muzicii occidentale.
Am fost de câteva ori la Sfântul Munte. Mărturisesc că acolo nu am simțit niciodată nevoia de a asculta muzică armonizată, așa cum este muzica occidentală. Doream să ascult doar muzică bizantină, care acolo, la Sfântul Munte, se aude cu totul altfel și te ridică la cer. Acolo este chintesența [gr. πεμπτουσία] muzicii bizantine, cântată de stranele pline de monahi.
***
Pentru a avea o idee despre muzica de operă grecească de influență bizantină, puteți asculta oratoriul popular Fatni, compus de Sokratis Vernardos: