Viaţa Sfântului Sava Vatopedinul – 76. Rugăciune

Acestea sunt cuvintele noastre cele dintru început plăcute ţie, minunate Sava, deşi nu valorează nimic faţă de nespusa preţuire ce o nutreşti pentru ele. De aceea am luat curaj de la tine şi de la dragostea ta pentru a săvârşi cele ce întrec puterile mele. Şovăiam şi eram chinuit din toate părţile: boli, îndeletniciri, nenumărate prefaceri, mii de probleme. A fost o faptă îndrăzneaţă, ştiu asta, deşi ceea ce am făcut are o foarte mică importanţă, însă nu este cu nimic mai săracă decât ceea ce puteam face.

Acum mi-am plătit deja destul din datoria mea faţă de tine prin acest cuvânt de laudă, potrivit cu făgăduinţele pe care le-am făcut tuturor părinţilor. Tu singur ai fost de ajuns ca să devii pricină de a se vorbi despre tine.

Fie ca şi tu să cauţi din Ceruri cu bunăvoinţă asupra noastră, să ne povăţuieşti viaţa, aşa cum ai făgăduit cu puţin mai înainte de a adormi. Să ne călăuzeşti la ceea ce este folositor, plăcut lui Dumnezeu. Să ne păstoreşti sau, mai degrabă, să păstoreşti împreună cu noi, lucru folositor şi neprimejdios pentru noi. Altfel, slobozeşte-mă de legăturile acestei vieţi şi stări tulburătoare, adică ale lucrării de păstor, aşa cum mai înainte m-ai legat cu judecăţi pe care eu nu le cunosc. Şi ajută-ne pe noi pe toţi să trăim în pace în această viaţă, după care să ne mutăm la acea pace nesfârşită şi netulburată, în Hristos Iisus Domnul nostru, Care este pacea şi bunătatea celor ce se mântuiesc şi Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună şi Părintelui Său Celui fără de început şi de viaţă făcătorului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sursa: Sfântul Filothei Kokkinos, Viaţa Sfântului Sava Vatopedinul cel nebun pentru Hristos, traducere din limba greacă de  ieroschimonah Ştefan Nuţescu (Chilia “Buna Vestire”, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos), Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2011, pp. 262-263