Cuviosul Avérkios, „cel întocmai cu Apostolii”, tămăduitorul Episcop al Hierápolis-ului

Cuviosul Avérkios a trăit la sfârșitul secolului al II-lea d. Hr.

Viața sa desăvârșită și rodnicia învățăturii Cuviosului Avérkios i-a îndemnat pe credincioși, împotriva voinței sfântului, să-l așeze episcop al cetăţii Hierápolis, în Frigia.

Această demnitate nu i-a împuținat râvna Cuviosului față de cele duhovnicești. El însuși mărturisea că nu este suficient ca cineva să se arate păstor de suflete, ci să fie cu adevărat, adică să-și întețească eforturile întru slujirea celorlalți. Pentru că, potrivit Evangheliei, „dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toți și slujitor al tuturor” (Marcu 9, 35), ceea ce înseamnă că, dacă cineva vrea să fie primul în cinste, este dator ca, prin smerenie față de ceilalți, să devină ultimul dintre toți și slujitorul tuturor prin împlinirea iubirii [față de semeni].

Cuviosul Avérkios, împlinind în viața sa porunca iubirii aproapelui, a fost învrednicit de Dumnezeu cu harisma facerii multor minuni. Astfel, a tămăduit-o pe fiica împăratului Romei de demonul cel viclean, a făcut să iasă apă din pământ și alte multe asemenea a săvârșit. De asemenea, Cuviosul Avérkios a predicat în multe cetăţi din Siria și Mesopotamia, în Licaonia, Pisidia și în provincia Frigia. A fost numit „cel împreună cu Apostolii”, pentru că a călătorit și a predicat  întocmai ca slăviții și întru tot lăudații Apostoli ai lui Hristos.

S-a mutat la Domnul în pace, la vârsta de 72 de ani.