Daruri către biserici

3 January 2014

Pr Epifanie Theodoropoulos 08Unde este mai bine să dăm? Bisericilor sau săracilor?

Arhimandritul Epifanie: Şi într’o parte şi în alta, pentru că amândouă faptele sânt plăcute lui Dumnezeu. Puteţi să ierarhizaţi nevoile. Să daţi şi la biserici, şi la instituţii de binefacere, şi la săraci. Uneori aici, alteori acolo, alteori dincolo. Şi biserica trebuie să fiinţeze, şi săracii trebuiesc ajutaţi.

Pentru încălzirea bisericii trebuie să dăm ceva?

Arhimandritul Epifanie: Acasă nu aveţi încălzire? Dacă acasă beneficiaţi de aşa ceva, de ce să nu fie şi în biserică? În biserici merg bătrâni, bolnavi, mame cu prunci ş.a.m.d. De ce să nu aibă şi aceia parte de puţină căldură? Şi acasă, iarna, daţi drumul la căldură în fiecare zi. La biserică de câte ori este nevoie de acest lucru? De 2-3 ori pe săptămână, câte 2-3 ore.

Darul pe care-l facem bisericii trebuie să fie în funcţie de ce se săvârşeşte înlăuntrul ei, potrivit slujirii sau închinării la Domnul nostru. Dacă nu, ajungem la situaţii nefireşti sau chiar mai rău. Nu este nevoie să avem vase în întregime din aur sau împodobite cu diamante. De bună seamă, nici să umblăm cu vase de fier sau de alamă! Dacă acasă folosim vase de fier şi alamă, atunci să folosim aşa ceva şi în biserică. Dacă acasă avem ceva de calitate superioară, să avem şi în biserică ceva asemănător. Acum, dacă cineva a dăruit un lucru din aur, fie pentru că aşa crede de cuviinţă, fie ca mulţumită pentru că Dumnezeu l-a ajutat într’o anumită situaţie, Domnul nu refuză darul. Îl primeşte, aşa cum a primit pe cap mirul cel scump al prostituatei.

predaniaSursa: Ahimandritul Epifanie Theodoropulos, Toata viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm, editura Predania, Bucureşti, 2010

Cuprins
Adrese ale altor pagini WEB