Sfântul Athanasie Patellarios, Patriarhul Constantinopolului

Sfântul Athanasie s-a născut în localitatea Axó Mylopotámou, Creta, în anul 1580, din părinţi bine credincioşi. Se numea Alexios Patellaros sau Patellarios şi era fiul avocatului de familie nobilă Gheorghe Pattelaros. A primit o educaţie înaltă. Era un bun cunoscător al filologiei greceşti şi latineşti şi al limbilor greacă şi latină. Era filosof, poet şi predicator. De tânăr a fost tuns în monahism la metocul sinait al patriei sale[1], primind numele Anania.

După moartea părinţilor săi a venit în Sfântul Munte şi s-a stabilit în zona Mănăstirii Pantokrator, unde a ridicat o chilie. În această chilie a trăit mai târziu stareţul Paisie Velicikovski (+1794)[2] împreună cu un număr mic de ucenici care-l urmau şi care mai apoi au întemeiat schitul Profetului Ilie[3].

Plecând din Sfântul Munte, a vizitat Ierusalimul, mănăstirile din Palestina, Sinaiul şi Creta. S-a remarcat prin asprimea vieţii sale. Era om înţelept şi de acţiune. Cunoscând mai multe limbi străine și fiind cunoscut pentru traducerile sale, a tradus o parte din Sfânta Scriptură în neogreacă. Manuscrisul traducerii sale după Psaltire se găseşte la Mănăstirea Iviru. „Îndemna la citirea şi studierea Sfintei Scripturi şi predica cuvântul lui Dumnezeu cu multă râvnă şi iubire creştinească”. A depus mult efort pentru învăţământul eclesiastic în ţările slave şi s-a ostenit cu râvnă misionară în Valahia şi Moldova. A fost hirotonit preot cu numele Athanasie. Mai târziu a devenit episcop, iar în anul 1631 a fost întronizat mitropolit al Tesalonicului de către Patriarhul Ecumenic Parthenie I. Tot atunci i-a fost dată în grijă şi mănăstirea Vlatéon, de către Patriarhul Dositheos al Ierusalimului[4].

Pentru o scurtă perioadă, în 1634 şi 1652, a deţinut şi rangul de Patriarh Ecumenic. În 1635 pleacă în insula Zákinthos, putând fi apoi regăsit luni întregi în Veneţia. În continuare va merge iarăşi în Sfântul Munte, unde va ridica marea Chilie a Sfântului Antonie, în apropiere de Karyés, pe locul vechii mănăstiri Xéstou[5] sau Xéstri, care a devenit, apoi, schitul rusesc al Sfântului Andrei , care aparţine Mănăstirii Vatopedi[6].

După o şedere de aproximativ opt ani la Chilia vatopedină a Sfântului Antonie, s-a mutat în Moldova şi Valahia (1634). După cea de-a doua urcare a sa în scaunul Patriarhiei Ecumenice, în anul 1653 a plecat către Iaşi, şi de aici, la Moscova, unde a rămas în mai multe mănăstiri pentru rezolva diferite chestiuni eclesiastice. I-a dăruit ţarului Alexei Mihailovici, între altele, o icoană a Maicii Domnului, care este păstrată la Academia din Sankt Petersburg. În urma cererii Patriarhului Nicon, Patriarhul Athanasie a scris Rânduiala Slujbei Arhiereşti în Răsărit. Acest text a fost tradus în slavonă și a circulat sub titlul Erminia Sfintei Liturghii, constituind de atunci tipicul clasic al Sfintei Liturghii[7].

În timpul şederii sale în Rusia, i-a impresionat pe credincioşi prin smerenia şi bunătatea sa. Întorcându-se în Moldova, la mănăstirea Sfântului Nicolae Galata, de unde plecase. Între timp s-a îmbolnăvit şi a rămas pentru vindecare la Mănăstirea Schimbării la Faţă a Mântuitorului din Lubno, Ucraina. În ciuda îngrijirilor pe care le-a primit din partea stareţului Petru Levkovici şi a fraţilor, a adormit în Domnul în această mănăstire. Multele peregrinări, suferinţe şi persecuţii l-au doborât trupeşte. În ziua de 5 aprilie 1654 şi-a dat sufletul îngenuncheat fiind la rugăciune.

Sfântul Athanasie Patellarios, reprezentare iconografică rusească

A fost înmormântat după obiceiul vremii, şezând pe tron, în interiorul katholikonului mănăstirii, dedesubtul amvonului. Atunci când, în 1662, Mitropolitul Paisie Ligarídis, mergând la Moscova, a vizitat mănăstirea, a cerut, la îndemnul sfântului care i se arătase în somn, să se deschidă mormântul. Trupul său a fost găsit neputrezit şi răspândind bun miros. După informarea Patriarhiei Ecumenice şi a Mitropolitului Kievului, Iosif, moaştele Sfântului au fost puse în raclă şi depuse în biserică spre închinare. A săvârşit multe minuni celor care i s-au rugat cu credinţă. Pe 1 februarie 1662, Biserica Rusă a recunoscut oficial sfinţenia Sfântului Athanasie, făcătorul de minuni, şi a hotărât drept dată de prăznuire ziua de 2 mai[8].

Sfintele moaște ale Patriarhului Ecumenic Athanasie Patellarios, aflate în Biserica Mitropolitană Bunavestire, Harkov

Mănăstirea Schimbării la Faţă a Mântuitorului din Lubna, care păstra moaştele sfântului a fost transformată în 1917 de regimul comunist în închisoare, iar în 1937 în lagăr. În acest fel s-a distrus tot ceea ce avea legătură cu credinţa creştină. Sfintele moaşte au fost salvate în mod minunat în depozitul unui muzeu, iar în 1990 au fost înapoiate Bisericii. „De atunci sunt păstrate, şezând pe tron şi îmbrăcat cu veşminte arhiereşti, într-o chivot din sticlă de mari dimensiuni în Biserica Mitropolitană cu hramul Bunavestire, din Harkov. Mulţimi de oameni alergă la moaştele sfântului Athanasie pentru a se închina şi a cere mijlocirile sale grabnice”[9].

În 1993 şi 1995 părţi din cinstitele moaşte şi din veşmintele sfântului au fost mutate la Axó Mylopotámou, locul său de baştină, în Biserica Sfinţilor Constantin şi Elena, pentru a fi păstrate până la ridicarea bisericii închinate Sfântului Athanasie. Slujba sfântului a fost compusă de Arhimandritul Chiril Kogherákis, astăzi Mitropolit de Rhodos, fiind pentru prima oară cântată pe 21 august 1997[10].

Sfântul Athanasie patellarios este prăznuit în zilele de 2 mai la Harkov, în Ucraina, și 21 august la Axó Mylopotámou, în Creta.

Sursa: Monahul Moise Aghioritul, Vatopedino Synaxari, Sfânta și Marea Mănăstire Vatopedi, 2007.