Mormântul Sfintei Elena
21 May 2014Sfânta Elena a trecut la Domnul în Nicomidia Asiei Mici, la vârsta de 80 de ani, avându-l alături pe fiul ei Constantin, după cum ne informează Eusebiu (De Vita Constantini, 3:46). Faptul că la începuturile lui 329 d.Hr. încetează brusc baterea de monezi cu chipul Împărătesei Elena ne conduce la concluzia că moartea ei a survenit cândva pe la sfârșitul anului 328, începutul lui 329.
Trupul ei a fost dus la Roma, unde a fost îngropat cu onoruri imperiale în mausoleul de pe antica Via Labicana. Mausoleul de pe Via Labicana a fost construit de Constantin cel Mare între anii 326 și 330, inițial ca mausoleu pentru el însuși, însă în cele din urmă a fost folosit pentru îngroparea mamei sale.
Trupul Sfintei Elena a fost pus într-un sarcofag de porfirit, așa cum era obiceiul pentru familiile romane imperiale, dar mai târziu, nu se știe când și din ce motiv, sarcofagul va fi ascuns în catacombele lui Petru și Marcelin, care se află în aceeași zonă, probabil pentru a se evita profanarea trupului de către barbarii care în cele din urmă vor distruge Imperiul Roman de Apus.
Mai târziu, sarcofagul de porfirit care conținea trupul ei va fi dus la Vatican, probabil în secolul al XI-lea, iar după renovarea Vaticanului din secolul al XVIII-lea (1777), va fi așezat în muzeele Vaticanului, unde se află până azi.
Monumentalul sarcofag de porfirit al Sfintei Elena a fost împodobit cu scene militare sculptate în relief care înfățișează soldați romani călare și prizonieri barbari, în timp ce capacul sarcofagului este împodobit cu Victorii și Cupidoni purtând ghirlande. Ornamentația cu motive preponderent militare a sarcofagului, nepotrivită pentru îngroparea unei femei, i-a condus pe cercetători la ipoteza că inițial sarcofagul a fost confecționat pentru Constantin cel Mare însuși, cel mai probabil, sau pentru soțul Sfintei Elena, Constantius Chlorus.
Trupul Sfintei Elena nu se mai găsește însă de multă vreme în sarcofag, ci a fost răspândit în toată Europa.