Sfinţii Simeon şi Ioan, cei nebuni pentru Hristos – 21 iulie
21 July 2014Sfinţii Părinţii Simeon şi Ioan erau de loc din Edessa Siriei, şi au trăit în zilele împăratului Iustin cel nou (aproximativ 518 d. H.). Erau buni prieteni şi au hotărât să meargă împreună la Ierusalim să se închine la Sfintele Locuri. După ce s-au închinat, au mers la Mănăstirea Sfântului Gherasim şi s-au făcut monahi, tunşi fiind de Cuviosul Nicon. Însă, înainte de a se împlini șapte zile de la tunderea lor în monahism, au plecat în pustie, unde au rămas împreună timp de 40 de ani, făcând asceză severă. Mai apoi, Simeon s-a întors la Ierusalim și s-a rugat Domnului să viețuiască neștiut de nimeni. Iar Dumnezeu a rânduit în așa fel încât Simeon era crezut nebun de către ceilalți. Cât timp a rămas la Emesa în Siria, a făcut multe minuni și a adormit în Domnul sărac și neștiut de nimeni. Mai apoi a ajuns acolo și Ioan, unde a aflat de moartea lui Simeon, și după puțină vreme a adormit și acesta.
Tropar, glasul al IV-lea, Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce:
Într-un gând uniți fiind cu dumnezeiasca dragoste, o, Ioane cuvioase și dumnezeiescule Simeone, căci viață dumnezeiască în pustie ați petrecut, și înțelepți fiind, batjocurile lui Veliar le-ați rușinat, iar acum, pentru noi Lui Dumnezeu rugați-vă, cununilor dumnezeiești să ne învrednicească.
Condac, glasul I, Ceată îngerească:
Cei ce ați săvârșit viață creștinește cu bună credință, vase curate Treimii arătându-vă, Simeoane și Ioane, purtători de Dumnezeu prea luminați, acum cereți să trimită din destul curățire și pace sufletelor noastre, părinți preafericiți.
Tropar, glasul al IV-lea:
Dumnezeul părinților noștri, Care faci pururea cu noi după blândețile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viața noastră.