Sfântul Macedonie al II-lea, Patriarhul Constantinopolului

Macedonie, de stricăciosul scaun fiind îndepărtat, pe Dumnezeu, acum, cu Serafimii și cereștile Scaune Îl lauzi!

Sfântul Macedonie al II-lea, prăznuit în fiecare an în ziua de 25 aprilie, a fost mai întâi preot și schevofilax la Sfânta Sofia din Constantinopol. Pentru credința și evlavia sa adâncă, avându-l părinte duhovnicesc pe Patriarhul Ghenadie, a fost ales să conducă Tronul Patriarhal (499-511) în locul Sfântului Patriarh Eufimie, care fusese exilat la Amasia. Poporul a arătat foarte mare dragoste pentru Patriarhul Macedonie.

Sfântul Patriarh Eutihie, un alt pătimitor în exil

Împăratul eretic Anastasie Díkoros (491-518) făcuse un jurământ că va apăra dogmele Bisericii și ortodoxia și, ca legământ, a scris o scrisoare pe care i-o înmânase fostului patriarh, Eufimie, și care, la rândul lui, i-a predat-o Patriarhului Macedonie atunci când acesta a preluat tronul patriarhal.

Însă împăratul și-a călcat cuvântul său și căuta să dobândească înapoi scrisoarea pe care o semnase și o pecetluise cu sigiliul său, cerându-i-o Patriarhului Macedonie. Dar pentru că acesta a refuzat să-i înapoieze scrisoarea, împăratul l-a detronat și pe acest patriarh și l-a trimis în exil, mai întâi la Calcedon, iar de acolo, mai târziu, la Evháita. Dar, din cauza incursiunilor pe care hunii le făceau în Pont, Macedonie s-a refugiat la Gangra, unde a și murit în anul 517.

Sfântul Macedonie a fost un episcop bun, care a apărat biserica și ortodoxia împotriva intervențiilor curții imperiale.