Duminica Samarinencii

În a patra Duminică după Paște facem pomenire de întâlnirea și convorbirea pe care a avut-o Domnul nostru cu o femeie pe care a găsit-o lângă o fântână, undeva în regiunea Samariei. De aceea se numește Duminica Samarinencii. Această pericopă evanghelică este grea pentru noi, copiii, pentru că în cuvintele Domnului se află adânci învățături teologice. Citiți mai jos relatarea Evangheliei după Ioan și dialogul care a avut loc între Iisus și samarineancă, această femeie pe care tradiția Bisericii a așezat-o în rândul Sfinților, Sfânta Fotini.

Odată, Iisus călătorea din Iudeea în Galileea. Trebuia să treacă prin regiunea Samariei și aajuns la o cetate numită Sihar. Acolo se afla o fântână, numită “a lui Iacov”. Ostenit de călătorie, Iisus s-a așezat lângă fântână, în timp ce ucenicii Săi s-au dus în oraș să cumpere de mâncare. Atunci a venit o femeie să scoată apă din fântână, iar Iisus i-a cerut să-I dea să bea. Femeia a rămas nedumerită.

Femeia samarineancă: ”Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă?”.

Femeia l-a întrebat asta, pentru că iudeii și samarinenii aveau între ei o veche dușmănie și evitau orice relație.

Iisus: ”Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat apă vie”.

Femeia samarineancă: ”Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?”.

Iisus: ”Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică”.

Femeia samarineancă: ”Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot”.

Iisus: ”Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici”.

Femeia samarineancă: ”N-am bărbat”.

Iisus: ”Bine ai zis că nu ai bărbat. Căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus”.

Femeia samarineancă: ”Doamne, văd că Tu eşti prooroc. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm”.

Iisus: ”Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui. Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr”.

Femeia înțelege că omul care îi vorbește este foarte deosebit.

Femeia samarineancă: ”Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate”.

Iisus: ”Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine”, a spus Domnul și Și-a descoperit ipostastul dumnezeiesc înaintea unei femei umile și păcătoase din Samaria.

Atunci s-au întors și ucenicii Săi și s-au mirat că L-au găsit vorbind cu ea. Femeia atunci și-a lăsat găleata și a alergat în oraș. Chema lumea și spunea: ”Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva aceasta este Hristosul?”. Și lumea ieșea din oraș ca să-L întâlnească.

Ucenicii L-au rugat pe Iisus să mănânce, dar El le-a răspuns că hrana Lui este să împlinească voia lui Dumnezeu Care L-a trimis în lume, adică să propovăduiască adevărul. A rămas în Samaria două zile și multă lume a crezut în El.