Mănăstirea Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podişul Mehedinţi. (Foto: Irinel Cîrlănaru)
Potrivit tradiţiei locale, vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă.
În locul bisericii de lemn se zideşte însă actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu, care dăruieşte 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii.
Biserica Mănăstirii Baia de Aramă reflectă trăsăturile stilistice ale perioadei anterioare domniei lui Matei Basarab (1632-1654), înscriindu-se într-un curent artistic în care arhitectura Ţării Româneşti evoluează spre noile direcţii şi viziuni ale epocii brâncoveneşti.
Biserica este zidită din cărămidă şi bucăţi de zgură de la topitoriile minelor de aramă.
Dovada istorică a ctitorilor şi zugravilor este conţiuntă în pisania zugrăvită cu litere chirilice ce se păstrează pe peretele dinspre apus al naosului.
Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703. Funcţionând ca schit, aşezământul a fost ulterior (înainte de anul 1718) închinat Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos.
Din întregul schit s-au păstrat doar stăreţia, devenită după secularizare casa preotului şi biserica devenită de mir.
Chiliile de zid ce ocupau partea dinspre deal a incintei mănăstirii s-au dărâmat cu timpul. La anul 1890 se locuia încă în ele.
Decoraţia interioară foarte frumoasă întregeşte valoarea întregului monument.
Pictura originară este executată din pridvor până în altar în tehnica a fresco, păstrându-se integral.
Pictura este specifică decoraţiunii interioare de sfârşit de secol XVII, începutul secolului XIX din teritoriul românesc aflat între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.
Pictorul Neagoe este probabil acelaș cu unul dintre cei patru zugravi români de la Mănăstirea Horezu zugrăvită cu nouă ani în urmă, iar Parthenie, ieromonah de la Tismana, e cunoscut ca pictor de icoane.
În şedinţa Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din oraşul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
În anul 2009 s-a întocmit un proiect de consolidare – restaurare a monumentului în vederea protejării bisericii și eliminării cauzelor ce ar fi dus la o posibilă degradare în timp.
http://donatii.manastirea-baia-de-arama.ro/
(Foto: Irinel Cîrlănaru)
